De ce a rămas România fără militari

În 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, dar responsabilii nu l-au înlocuit imediat cu servicii militare alternative, cum au făcut unele țări, iar numărul militarilor rezerviști a scăzut periculos de mult, la numai 50.000, efectiv considerat total insuficient în caz de criză.

Ca și alte țări din lumea civilizată, la ceva timp de la sfârșitul Războiului Rece, România a suspendat obligativitatea efectuării serviciului militar obligatoriu după ce s-a decis ca apărarea țării să se bazeze pe militari profesioniști. Drept urmare, România are acum 70.000 de militari activi, dar numai aproximativ 50.000 de militari în rezervă (și numărul lor scade constant), cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

Spre comparație, Republica Moldova, de exemplu, are cu 16.000 de rezerviști mai mult decât România, dar la o populație de aproape zece ori mai mică. Alte țări au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri. Vorbim de aceste servicii remunerate care au avut succes printre tineri pentru că este vorba de sume care pentru mulţi nu sunt de neglijat. Printr-o astfel de măsură, Polonia are, conform cifrelor oficiale, 515.000 de rezerviști și nu se oprește aici. Autoritățile de la Varșovia vor să instituie servicii militare alternative pe care tinerii să le poată efectua în unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, adică la Poliție, Grăniceri sau Serviciul de Protecție a Statului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) încearcă de ceva vreme să introducă aceste servicii militare alternative cum ar fi recrutarea rezerviștilor voluntari, dar fără prea mare succes. Experții spun că dezinteresul tinerilor pentru aceste campanii de recrutare este unul evident. „Nu avem rezerviști acum pentru că, dintr-o eroare strategică a politicienilor, spun eu, în 2007 s-a suspendat prin lege pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative. Așa a vrut legiuitorul. După mulți ani, interval în care pentru militari a devenit evident că rămânem fără rezerviști, s-a introdus serviciul acela voluntar, dar care nu era atractiv pentru tineri. În primul rând, prin legislația din 2015, aveam o remuneraţie acordată în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni infimă, de câteva sute de lei. Apoi, oamenii trebuiau să restituie cheltuielile de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării sau nefinalizării contractului. În plus, foarte important, crucial poate, existau limitări privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate. Cum să limitezi așa ceva când toată lumea pleacă acum să lucreze, să învețe sau pur și simplu să viziteze? Din aceste motive, recrutările nu au avut succes, lucru reparat abia în 2021. Cam prea târziu pentru că în câteva luni a venit războiul din Ucraina și în mod evident atractivitatea campaniilor de recrutare a scăzut, cu toate că acum beneficiile sunt evidente. Avem solde care nu sunt de neglijat, nu mai există interdicție de plecare în străinătate, dar și alte beneficii“, a precizat analistul militar Aurel Cazacu.

Beneficiile trebuie atent explicate
Conform unor surse, solda unui militar rezervist este de 1.500 de lei, atunci când stă acasă, și în jur de 3.000 de lei, cu toate sporurile aferente, în perioada în care face instrucţie. Mai trebuie menţionat că această sumă este valabilă pentru soldaţi şi că în cazul subofițerilor rezervişti aceasta depăşeşte 2.400 de lei pentru perioada de stat acasă şi se apropie de 5.000 de lei în perioada de pregătire.

Aurel Cazacu spune că, pentru a avea succes cu o astfel de campanie de recrutare a rezerviștilor, responsabilii militari trebuie să pună accentul pe modul în care comunică beneficiile programului. „Trebuie comunicată în clar în anunțuri, clipuri sau afișe valoarea soldei pentru soldați, gradați, subofițeri sau ofițeri. Exact ca într-o ofertă de serviciu. Apoi, mai sunt și alte beneficii pe care le pot obţine, cum ar fi asigurări de sănătate, care sunt foarte importante. Repet, toate explicate foarte clar, nu în procente. În plus, având în vedere frica de război, care este de înțeles, într-un fel, tinerilor trebuie să li se explice că în caz de război nu numai rezerviștii sunt mobilizați. După legislaţia actuală, pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, serviciul militar redevine obligatoriu și se pot face mobilizări. Adică, dacă este nevoie, toți cei apți pot merge la război, fie că sunt rezerviști voluntari, fie că nu“, a conchis Aurel Cazacu.

Unele țări discută sau chiar reintroduc serviciul militar
Probleme similare au și alte țări care au suspendat serviciul militar obligatoriu, dar problema a ajuns acută mai ales pe fondul amenințărilor Rusiei. În Germania, de exemplu, a început se discute public despre reintroducerea serviciului militar, dar Ministerul Apărării a negat o astfel de intenție, deși șeful instituției, ministrul Boris Pistorius, a alimentat dezbaterea când a spus la un moment dat că „a fost o greşeală să suspendăm serviciul militar obligatoriu“.

Mai mult, Letonia a anunțat că va crea un serviciu de recrutare şi toţi cetăţenii de sex masculin ai țării cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani vor trebui să aleagă unul dintre cele patru tipuri de serviciu militar: Serviciul de Stat de Apărare, Garda Naţională, curs universitar de comandant de secţie sau servicii alternative la Ministerul de Interne.

Apoi, serviciul militar a fost și reintrodus în Lituania. În prezent, toţi bărbaţii lituanieni cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani trebuie să efectueze serviciul militar obligatoriu în Forţele Armate Lituaniene pentru o perioadă de 9 luni.

În fine, de câțiva ani, și Suedia a reintrodus serviciul militar pentru 4.000 de persoane pe an, iar acum, pe lângă creşterea numărului de tineri înrolaţi în serviciul militar, vrea să introducă şi opţiunea de a face serviciul civil.

O nouă campanie de recrutare
Ministerul Apărării Naționale organizează, în perioada 22 mai-30 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezervist voluntar în Armata României. Astfel, sunt disponibile 2.187 de locuri de rezervişti voluntari (ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați), în unităţi militare din București și 38 de judeţe – Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.

De precizat, candidaţii proveniţi din rândul cetăţenilor fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către funcțiile pentru care aceştia îndeplinesc criteriile specifice referitoare la nivelul studiilor și corespondența specializărilor dobândite în viața civilă cu armele, serviciile și specialitățile militare.

sursa: Adevarul.ro