De ce #rezist este o idee proasta? – Opinia unui militar de cariera

Urmatorul text l-am primit pe adresa de e-mail a redactiei:

Va vorbesc, din adapostul anonimatului, pentru ca sunt militar de cariera. Iar un militar de cariera stie ca ordinele nu se discuta se executa.

Din acest motiv nu imi pot dezvalui identitatea. Daca as face acest lucru as lua in discutie ordinele in vigoare in acest moment in Armata Romana. Si nu-mi doresc sa fac asta pentru ca am iubit toata viata mea militaria, iar acum, la o oarecare varsta, o iubesc si mai mult.

Ar insemna sa imi calc in picioare, in fata oamenilor, toata cariera de militar. Las totusi ca fapta mea, aceea de a lua in discutie ordinele Armatei Romane, sa fie pedepsita de bunul Dumnezeu atunci cand voi muri.

Ma adresez tuturor oamenilor de buna credinta, in special celor tineri, care in zilele noastre sunt angrenati intr-o lupta de strada, si tin sa subliniez acest cuvant al luptei, cu clasa politica, cea pe care ei o considera nedreapta. Nu ma voi aventura intr-o dezbatere in jurul vinovatiei acestei clase politice conducatoare, pentru ca nu ma pricep la altceva decat militarie, iar intr-o astfel de lupta sau dezbatere de ordin juridic sau politic am toate sansele sa pierd. Politica si justitia nu sunt arma mea, militaria da.

Din punct de vedere militar, strigatul de lupta rezist nu este o idee buna de lupta.

Nu este o idee buna pentru ca un astfel de strigat de lupta nu are sorti de izbanda. O astfel de misiune de lupta militara nu este una sortita victoriei. In arta luptelor militare, trebuie sa intelegeti, ca un ordin de retragere executat de un militar nu reprezinta pentru acesta o dezonoare. Retragerea nu este o dezonoare din punct de vedere militar.

O trupa militara aflata in misiune de retragere nu bate pasul pe loc.
Insa misiunea de lupta militara intitulata #rezist este una care cere trupei sa stea pe loc.
O trupa militara care sta pe loc nu are sorti de izbanda, nu are cum sa obtina victoria militara.
O trupa militara care are ca misiune doar rezistenta (sa reziste) nu se afla in lupta.
O trupa care doar rezista se afla in aparare.
Doar prin aparare nu se poate obtine victoria militara.
Cea mai buna rezistenta este atacul.
Iar pentru a castiga o lupta e nevoie de atac care sa reziste in forta.
Nu de pozitionare pasiva. E nevoie de cea activa.

In istoria luptelor militare, la romani, dar si la alte popoare, rezistenta nu a fost prezenta vreodata alaturi de victorie.

Dragilor, sunteti tineri, este normal sa va doriti izbanda binelui.
Si eu, in profesia mea, in toata cariera mea militara, mi-am dorit victoria – inca din tinerete sau chiar copilarie – asta m-a si condus catre aceasta profesie.
Mult mai tarziu, spre batranete, mi-am dat seama ca victoria pentru o cauza dreapta reprezinta pentru un militar sau om, din orice arma, cea mai pretuita dintre toate soldele.

Imi doresc din tot sufletul ca aceasta luare de cuvant a unui militar roman (de cariera) anonim sa ajunga la cei tineri implicati in acest conflict intitulat rezist. As aduce o dezonoare uniformei mele militare (si numelui meu in memoria urmasilor) daca mi-as dezvalui identitatea si pentru ca in cele ce urmeaza voi lua in discutie ordinul miliatar curent din cadrul Armatei Romane. Dumnezeu sa ma ierte pentru asta. Si voi incerca sa ma adresez, din adapostul anonimatului, Statului Major al Aparării, in speranta ca prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare in masa mesajul meu va ajunge la conducatorii armatei romane:

Sa traiti!
Consider ca solda platita de cetatenii acestei tari, in acest moment, pentru a va sustine voua uniforma militara, dar si pe a mea, coroborata cu prevederile din articolul 118 din Constitutia Romaniei, va obliga sa ordonati altfel decat o faceti in momentul de fata.

Este inacceptabil ca in forul suprem al Armatei Romane (CSAT) sa se afle 12 persoane dintre care doar 3 militari de cariera. Restul sunt politicieni, in frunte cu Presedintele Romaniei, iar astfel siguranta nationala este periclitata.
Gandirea politica nu are cum sa, si nu este, mai limpede decat gandirea unui militar cand vine vorba de siguranta nationala.
Cum sa dam militaria jos din pod cand in pod stau politicieni?

Este oare puterea politica mai puternica decat arma de razboi?
Consider ca nu.

Va putea fi oare obtinuta vreodata pacea daca arma de razboi va sta la cheremul politicienilor?
Politicienii vin si pleaca, un militar de cariera ramane in functie indiferent de regim si raspunde pentru fapta de arma si siguranta nationala.

Nu oare disciplina militara e lasata tocmai pentru stapani arma de razboi?
Si tin sa repet acest cuvant: stapanire.

Tin sa va raportez. Starea de fapt a societatii romanesti este una ce solicita instituirea legii martiale. Institutiile nu functioneaza, procesul democratic este acaparat, paturi sociale cheie pentru buna functionare a societatii sunt reduse la tacere, institutii cheie pentru siguranta poporului roman sunt sub stare de asediu, iar decizia politica a dus poporul roman in pragul dezastrului social.

Consider ca disciplina militara, prin instituirea legii martiale in momentul de fata, are capacitatea de a solutiona, pasnic, aceasta stare de fapt pe care eu, ca militar, o raportez sub anonimat. Judecata este un proces paralizat in societate, iar instaurarea legii martiale are capacitatea de a acorda doza de autoritate necesara pentru iesirea din impas ce tine de siguranta nationala. Si nu cred ca are nimeni de ce sa se teama de o astfel de instituire a legii martiale.

Tin sa repet ceea ce cred: gandirea si judecata militara este de departe cea mai disciplinata.

Stiu ca Dumnezeu nu ma va ierta pentru neascultarea mea fata de ordinul militar actual din Armata Romana, asa cum stiu si ca Dumnezeu nu va va ierta pe voi, toti comandantii si generalii Armate Romane, pentru nedreptatea la care participati prin pasivitate in zilele noastre.

Tinerii rezist se lupta in strada cu si impotriva membrilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Este strigator la cer!

Un militar roman.
25 noiembrie 2018