De ce trăgea Vlad Ţepeş în ţeapă ( o mizerie de articol marca ziarul Adevarul )

Legătura cu violurile şi abuzurile sexuale la care a fost supus de sultan, în timpul copilăriei petrecute la turci

Trasul în ţeapă, pedeapsa preferată, aplicată în special turcilor, a voievodului român Vlad al III lea Drăculea, poreclit din această cauză şi ”Ţepeş”, are cauze psihologice, spun o serie de specialişti. Aceştia cred că pedeapsa este o urmare a abuzurilor sexuale suferite de voievod în copilărie. Vlad Ţepeş ar fi fost violat, probabil chiar de fiul sultanului şi trasul în ţeapă ar fi fost o pedeapsă sugestivă aplicată otomanilor.

În vara anului 1462, o uriaşă oaste otomană, estimată de istorici la aproape 200.000 de oameni, condusă chiar de sultanul Mahomed al II lea, se îndrepta către Târgovişte, capitala Ţării Româneşti. Motivul: pedepsirea voievodului valah Vlad al III lea Drăculea. Şi asta după ce voievodul român încheiase o alianţă cu Matei Corvin, regele Ungariei, împotria otomanilor, prin care a refuzat să plătească tribut şi, mai ales, a făcut o serie de raiduri curajoase chiar în teritoriile otomane din sudul Dunării până la Nicopole.

”Pornind voievodul, Dracul cel Tânar, a adunat oaste şi era iarna, Dunărea era îngheţată şi a trecut voievodul Dracul peste Dunăre cu toţi oamenii săi în ţara împăratului, mai jos de Nicopole. Şi acolo a dat drumul oamenilor săi ca să prade şi să omoare, atât pe turci, cât şi pe creştini, prin sate şi în oraşele deschise şi au pricinuit mare pagubă împăratului turcesc. Şi tuturor celor vii şi celor ucişi a pus de le-a tăiat nasurile, atât femeilor, cât şi bărbaţilor şi a trimis aceste nasuri regelui Mathias al Ungariei, fălindu-se că acele multe nasuri sunt tot atât de mulţi turci biruiţi şi ucisi”, preciza cronicarul sârb, Konstantin Mihailovič de Ostroviča.

Pe turci îi aştepta o pădure de ţepe

Uriaşa oaste otomană a îndurat foamete, sete şi harţaguri repetate din partea cavaleriei uşoare munteneşti. Numeroşi oşteni otomani îşi pierd viaţa în timpul unui atac de noapte, între 16 şi 17 iunie. Chiar şi sultanul era să-şi piardă viaţa, dacă Vlad, voievodul muntean, nu i-ar fi confundat cortul cu cei al unui vizir. Ajunşi cu mari pierderi în faţa Târgoviştei, otomanii sunt zguduiţi de groază, cum arată vechile cronici. O pădure de ţepe era în faţa cetăţii, pline cu turci executaţi cu cea mai mare cruzime. Tot cronicile spun că pentru cele două paşe prinse la Nicopole, Vlad al III lea le rezervase două ţepe din aur, conform rangului.

Pedeapsă rezervată în special otomanilor

Istoricii spun că acestă pedeapsă, care i-a adus lui Vlad al III lea Drăculea porecla de Ţepeş, din partea turcilor, era rezervată în primul rând otomanilor luaţi prizonieri. Fără să existe referinţe că era cunoscut ca ”Ţepeş” şi în Ţara Românească sau Transilvania, Vlad este, însă, numit de cronicile otomane drept ”Kazıklı Bey”, adică ”prinţul ţepelor”.

„Şi domnul Ţării Româneşti, care era cunoscut sub numele de voievodul ”Ţepeş” , era un ghiaur tiran şi despotic. El era cel care purta semnele violenţei şi răutăţii. Astfel, pe un loc al scaunului său de domnie, pe o întindere de şase leghe, alegând un teren, l-a împrejmuit cu ziduri. Şi în acel teren, în loc să sădească arbori fructiferi şi pomi roditori, el a înfipt pari cu vârfuri ascuţite. Ori de câte ori îi prindea prin lovituri de săbii pe duşmanii săi, îi înfigea prin burtă în aceşti pari, iar pe alţii îi răstignea pe cruce. Păsările şi ciorile mâncau din carnea lor şi nu lăsa să fie îngropaţi în pământ. Dacă cineva îndrăznea să dea jos pe aceşti spânzuraţi sau răstigniţi, atunci era spânzurat în locul lor. Şi privind acest loc de ospeţie şi de osândă el se mândrea, zicând ca „acest loc este maidanul de preumblare al acestor morţi” povestea îngrozit Kodja Hussein un cronicar otoman din secolul al XVI lea.

Acestă poveste cu grădina plină de ţepe este prezentă în aproape toate cronicile otomane care fac referire la cruzimea lui Ţepeş. Multe dintre acestea, însă, din punctul de vedere al istoricilor, sunt ”înflorite”. La fel şi cronicile germane şi, în special, poveştile săseşti îl prezintă pe Ţepeş ca un tiran ucigaş obsedat de sânge. În aceste cronici, Ţara Românească în vremea lui Vlad al III lea era un câmp uriaş de tortură, unde voievodul se desfăta zilnic urmărind trageri în ţeapă, oameni torturaţi groaznic, cu mâini şi picioare tăiate, decapitări, eviscerări sau oameni de toate vârstele şi categoriile sociale arşi de vii.

Una dintre metodele de a trage în ţeapă

”Iniţial, faima despre cruzimea lui a fost difuzată prin intermediul unui pamflet politic, puternic exagerat, apărut la ordinele lui Matei Corvin. Lucrarea ”Poveştile regelui” scoateau în evidenţă cruzimea de neimaginat al lui Vlad, citită şi de trimisul papal la curtea regală de la Buda, Niccolo de Modrussa”, preciza şi istoricul Constantin Rezachevici, în ”Pedepsele lui Vlad Ţepeş. Pedepse comune în Europa şi trăsături care le diferenţiau”.

Acelaşi istoric arată că, în general, pentru infractorii de drept comun Vlad Ţepeş folosea pedepsele obişnuite ale Evului Mediu şi prevăzute de normele juridice ale vremii din Ţara Românească. ”Jurisprudenţa românească era mult mai îngăduitoare faţă de cea a Europei Centrale şi de Vest”, adaugă Rezachevici. Cu alte cuvinte, Vlad nu aplica pedepse exagerate pentru vremurile în care trăia.

Mai mult, Rezachevici arată că Ţepeş aplica pedepsele şi în funcţie de legile ţării din care proveneau infractorii sau cei pedepsiţi. În cazul negustorilor braşoveni, de exemplu, au fost aplicat pedepsele prevăzute de codexurile saxone ale saşilor. Tocmai de accea până şi Antonio Bonfini, istoricul oficial al lui Matei Corvin, spune despre Vlad Ţepeş că era foarte crud, dar drept în acelaşi timp. Până şi pe trădători, inclusiv pe Dan al II lea, nu îi trage în ţeapă, ci îi decapitează. Când venea vorba despre otomani, însă, Vlad Ţepeş prefera trasul în ţeapă.

O bucată de lemn ascuţită, înaltă uneori şi de patru metri, era introdusă cu ajutorul ciocanelor prin anusul osânditului, care era ridicat şi priponit în vârful ţepei. Ca să nu ţipe, pedepistul era de obicei ştrangulat, arată Rezachevici. Colaborau, în general, nouă călăi pentru a pune eficient în aplicare supliciul. Condamnatul era lăsat să moară acolo. Toţi prizonierii turci, indiferent de rang, au fost pedepsiţi în acest fel de Vlad Ţepeş. Rezachevici arată că pedeapsa aceasta nu a învăţat-o de la turci, dar îi plăcea să le o aplice în special lor. Numai în 1462, după asediul Nicopolelui şi a Brăilei, Ţepeş a urcat în ţepe nu mai puţin de 20.000 de otomani.

Vlad Ţepeş, abuzat sexual în copilărie?

O serie de istorici şi medievişti români cred că aceată pedeapsă extrem de crudă aplicată de Ţepeş în special otomanilor, dar, culmea, şi celor care molestau sexual copii, ar avea un fond psihologic îndepărtat şi care are la bază o traumă majoră. În special medievistul Dan Horia Mazilu şi Nicolae Iorga spun că totul a început în copilăria lui Vlad Ţepeş. Aceasta a fost fiul lui Vlad II Dracul (1436 – 1442;1443 – 1447), aliat iniţial al lui Sigismund, împăratul Sfântului Imperiu Roman de neam germanic, care l-a investit în ordinul cavaleresc al ”Dragonului”. Vlad Ţepeş a mai avut trei fraţi, pe Radu al III lea cel Frumos, Mircea al II lea şi pe Vlad Călugărul.

S-a născut în 1431 şi a copilărit în Sighişoara şi, mai apoi, la Târgovişte, după ce Vlad Dracul ajunge domn. Cronicile spun că a avut o copilărie armonioasă. Totul s-a schimbat odată cu decizia tatălui său de a-i sprijini pe turci. Vlad al II Dracul a fost nevoit să suţină politica otomană şi să plătească tribut pentru a se menţine în domnie. Ca semn de încredere, sultanul îi cere pe doi dintre copiii săi drept zălog. Vlad al III lea (Ţepeş) şi Radu sunt trimişi în Imperiul Otoman. Iniţial, aceştia au fost duşi la fortăreaţa Egregoz, în vestul Anatoliei, şi, mai apoi, la curtea sultanului Murad, la Adrianopole. Aici au fost învăţaţi coranul, limba turcă, filosofie, greacă, călărie şi modul de luptă al otomanilor. Istoricii amintiţi spun, însă, că aici atât Vlad, cât şi Radu au fost abuzaţi sexual.

Dan Horia Mazilu spune că Vlad a fost abuzat probabil chiar de sultan, fiindcă nu se supunea avansurilor homosexuale ale acestuia sau chiar de ieniceri. Mazilu lasă să se înţeleagă că din cauza acestor abuzuri Vlad Ţepeş aplica celor care molestau sexual copii, dar şi otomanilor, cumplita pedeapsă a trasului în ţeapă.

”S-a spus, psihanalizat fiind Ţepeş (ostatic, ca şi fratele său Radu – cei doi se aflau, în 1442, la Adrianopol, la Curtea lui Murad al II-lea; Radu avea patru sau cinci ani; ulterior, cei doi fraţi vor fi expediaţi în cetatea Nimfeion din Anatolia-, la Înalta Poartă, garantând supunerea tatălui lor, Vlad Dracul) că obiceiul aceluia de a pedepsi în chip specific ar reprezenta tot o amintire a raporturilor la care fusese supus între turci“, preciza Dan Horia Mazilu în lucrarea sa „Lege şi fără delege în lumea românească veche“.

Totodată, şi Nicolae Iorga, în “Scrisori de boieri, scrisori de domni”, presupune acelaşi lucru. Mai precis, istoricul bănuieşte că Vlad şi Radu au fost supuşi abuzurilor sexuale. Vlad a ajuns să-i urască pe otomani şi să dorească să-i pedepsească, în timp ce Radu a devenit un adept al practicilor homosexuale, devenind amant al sultanului.

”Vlad dădu pe amândoi fiii săi, unul după altul ( n.r. – la turci): pe Vlad (Ţepeş), care învăţă acolo cruzimea, şi pe Radu (cel Frumos), care se alese cu depravarea”, arată Iorga în lucrarea menţionată. De altfel, cronicarul grec Laonic Chalcocondil, descrie prima tentativă de viol îndreptată împotriva lui Radu:

”Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri şi, închinând cu patimă paharul către el, îl chema în camera de culcare. Şi băiatul, fără a bănui că va păţi aşa ceva din partea împăratului, l-a văzut pe împărat repezindu-se la el pentru un lucru de aşa fel şi s-a împotrivit şi nu se da la dorinţa împăratului Şi-l săruta împotriva voiei lui şi băiatul, scoţând un pumnal îl loveşte în coapsă pe împărat şi aşa îndată a luat-o la fugă, pe unde a putut. Doctorii i-au vindecat rana împăratului”, arată cronicarul, după o traducere de Vasile Grecu. După ce s-a ascuns, Radu ar fi înţeles că oricum nu va avea scăpare şi s-a dus de bună voie la sultan, devenind în cele din urmă amantul său. ” După ce însă împăratul şi-a făcut bagajele şi a plecat, atunci şi băiatul coborându-se din copac şi luând-o la drum, nu cu mult mai pe urmă a venit la Poartă şi a devenit favoritul împăratului”.

VEZI SI: Vlad Dracul – aparatorul Europei

”Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri şi, închinând cu patimă paharul către el, îl chema în camera de culcare. Şi băiatul, fără a bănui că va păţi aşa ceva din partea împăratului, l-a văzut pe împărat repezindu-se la el pentru un lucru de aşa fel şi s-a împotrivit şi nu se da la dorinţa împăratului Şi-l săruta împotriva voiei lui şi băiatul, scoţând un pumnal îl loveşte în coapsă pe împărat şi aşa îndată a luat-o la fugă, pe unde a putut. Doctorii i-au vindecat rana împăratului”, arată cronicarul, după o traducere de Vasile Grecu. După ce s-a ascuns, Radu ar fi înţeles că oricum nu va avea scăpare şi s-a dus de bună voie la sultan, devenind în cele din urmă amantul său. ” După ce însă împăratul şi-a făcut bagajele şi a plecat, atunci şi băiatul coborându-se din copac şi luând-o la drum, nu cu mult mai pe urmă a venit la Poartă şi a devenit favoritul împăratului”.

NOTA REDACTIEI: Articolul a fost preluat din ziarul Adevarul si nu stim daca este real.

VEZI SI: DRACONUL: De la daci, la Vlad Țepeș (VIDEO)

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:

sau prin PayPal: