Deranj mare la Budapesta, după ce noile manuale turcești de istorie pentru liceu conțin hărți medievale în care Ungaria nu apare deloc pe hartă

O fotografie a început să circule pe Reddit, cu o legendă în care se spune că este vorba despre un nou manual turcesc pentru elevii de clasa a 11-a, care ar trebui să înfățișeze Imperiul Otoman la apogeul său, în secolul al XVII-lea. Cu ușoare exagerări, semnalează presa maghiară.

Firește, a existat gândul că totul a fost o glumă pe Reddit, ne-a spus expertul în Turcia Zoltán Egeresi:

„pare credibil – deși foarte rar, în publicațiile turcești poți găsi hărți istorice destul de ciudate”

Desigur, să fim atenți: încă nu se știe câți tineri turci absorb cunoștințele chiar din aceste cărți. În orice caz, este probabil că cei care o fac nu vor avea neapărat o imagine clară a statelor europene din secolul al XVII-lea.

La urma urmei, nu este nevoie să fii profesor de istorie pentru a vedea lucruri fascinante atunci când te uiți la o hartă.

Ceea ce este evident la prima vedere, chiar și pentru ochii maghiarilor:

Ungaria nu se află deloc pe hartă.

Banaat și Timișoara, sau Karlovy Vary, se află aproximativ la locul potrivit;

numele Transilvaniei a fost înlocuit cu cel al fostului Felvidék de Est (mai exact, partea de est a Ungariei Superioare), plus că se întinde bine în Galiția, care făcea parte din Polonia (Pierwsza Rzeczpospolita) la acea vreme;

teritoriul propriu-zis al Transilvaniei a fost împărțit între Moldova (Bogdan) și Havasalföld (Eflak);

acesta din urmă a invadat în principal teritoriile transilvănene interioare;

În plus, granițele au fost întinse cu mult peste ceea ce erau în realitate, „dând sub stăpânire turcească” orașe precum Szentgotthárd, ceea ce, în mod evident, nu era cazul în perioada de apogeu a Imperiului Otoman.

Transilvania, pe de altă parte, a fost semi-temporar sub stăpânire turcească pentru o bună parte din acel secol, iar harta nu face distincția între vasalitate și cucerire. Dar nu-i nimic, soarta Regatului Ungariei și a Principatului Transilvaniei, să vedem unde au ajuns steagurile cu coadă de cal!

Moldova, Havasalföld și Hanatul Tătar din Crimeea: ca și Transilvania, au fost state vasale, dar sunt reprezentate ca parte intactă a Imperiului Otoman;

Ucraina. Această țară, desigur, nici măcar nu exista în secolul al XVII-lea, dar este numită astfel pe hartă, deși a fost și rămâne parte a Regatului Poloniei și a Țaratului rus, cu excepția unei mici spițe din sud-vest, în ciuda tuturor porțiunilor tătare și turcești din țară la acea vreme;

Polonia însăși. Ce cred polonezii despre ideea că întreaga jumătate estică a țării lor a fost brusc înfățișată sub dominație otomană înainte de nebuloasa turcească, nu știm, ceea ce știm este ceea ce au avut de spus regele Ioan Sobieski și husarii de pe aripi despre idei similare, cel puțin așa cum au fost înfățișați în 1683, înainte de Viena; să spunem doar că nici aceasta nu corespunde realității;

granița Imperiului Otoman se întinde aproximativ până la granița actuală dintre Letonia și Estonia, unde probabil că nu vezi mulți turci nici măcar astăzi, darămite în secolul al XVII-lea;

Chiar și în cazul Croației, istoricii din portul strălucitor nu s-au mulțumit cu cuceriri reale – și de altfel impresionante – și au împins granițele ceva mai la nord-vest.

În ceea ce privește restul Europei și Asiei, cartografii au fost și mai generoși cu spațiul și timpul. Astfel s-a născut harta menită să descrie secolul al XVII-lea:

o Germanie unificată, cu cel puțin 170 de ani înainte ca Imperiul German să fie proclamat la Palatul de la Versailles;

Italia (de nord) semiunită (prima dată unificată în această formă de Regatul Sardiniei postnapoleoniene, de asemenea mult mai târziu);

Belgia (independență în 1830);

Iranul (a luat acest nume în 1935, moment în care se numea încă Persia).

Ce alt detaliu ciudat observați pe hartă? Spuneți-ne în comentarii!, scrie publicația maghiară, Mandiner.