Descoperiri complicate privind originea omului. Cercetătorii au aflat că Homo Sapiens s-a împerecheat şi cu alte specii

Specialiştii au ajuns la concluzia că omul de astăzi este rezultatul împerecherii omului arhaic cu alte specii humanoide alături de care a trăit în anumite zone şi epoci. Pe scurt, numeroşi oameni moderni au gene de om de Neanderthal de exemplu, povestea genetică a omenirii fiind mult mai complicată decât pare la prima vedere.

Homo Sapiens, adică specia humanoidă care a supravieţuit istoriei, a reuşit să-şi surclaseze toate rudele şi să le devanseze pe scara evoluţiei. Pe unele, le-a împins, prin concurenţă directă, către extincţie. Este vorba mai ales de omul de neanderthal.

Homo sapiens a fost un supravieţuitor mai ales datorită capacităţii sale de adaptare la mediu dar şi prin faptul, spun noile studii, că a reuşit să înglobeze material genetic de la multe dintre speciile de hominizi alături de care a trăit în anumite perioade de timp dar şi în anumite zone geografice. Oamenii de ştiinţă au găsit de exemplu dovada că omul modern are gene transmise de omul de Neanderthal, sau pe scurt au găsit dovada că homo sapiens s-a împerechiat cu omul de neanderthal dar şi cu alte specii de hominizi.

Omul modern are gene de neanderthalian

Conform noilor studii făcute de specialişti de la Universitatea California dar şi de la Universitatea Washington din Saint Louis, majoritatea oamenilor moderni au o mică părticică de neanderthalian în codul lor genetic. Adică avem genele unor hominizi, înrudiţi cu homo sapiens. Aceleaşi studii arată că în ADN-ul unui om modern între 1 şi 4 % dintre gene sunt ale omului de neanderthal. ”Putem spune că au fost transmise gene de la omul de neanderthal la omul modern”, a precizat, pentru National Geographic, Ed Green, coordonatorul studiului de la Universitatea Californiei din Santa Cruz. Erik Trinkhaus, un antropolog american spune că rezultatele studiului nu reprezintă nicio surprinză. Şi asta în condiţiile în care acesta a observat pe scheletele descoperite mai ales în Asia, dovezi ale hibrizilor rezultaţi în urma împerecherilor dintre homo sapiens şi omul de nenderthal. ”În sfârşit s-a făcut lumină în acest caz fiindcă era evident că acest lucru s-a întâmplat. Acest 4% atestat de studii este un minim. Este posibil ca la unii să fie 10% dintre gene preluate de la omul de Neanderthal sau chiar 20%. Nu avem încă idee”, spune Trinkhaus pentru National Geographic.

Omul de Neanderthal a făcut dragoste cu omul modern în zona asiatică

Studiile au fost făcute pe oameni provenind de pe diferite continente. Rezultatele arată că există prevalenţă genetică mai mare la asiatici. Pe scurt, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că împerecherile au avut loc undeva în zona asiatică, probabil în zona Orientului Mijlociu, imediat după ce omul modern a părăsit Africa. Sunt specialişti care arată că omul de neanderthal ca şi omul denisovan, descoperit abia în anul 2008 în zona orientală a Rusiei, au plecat primii către Asia şi Europa. După o vreme au fost urmaţi de homo sapiens, omul modern. Acesta după ce a plecat din Africa a găsit în Orientul Mijlociu, probabil acum 50.000 de ani în urmă comunităţi de om de neanderthal. Au trăit împreună o vreme, câteva mii de ani, spun specialiştii, suficient pentru ca omul de neanderthal să-şi imprime mesajul genetic în cel al omului modern. Janet Kelso, cercetător la Max Planck Institute în Leipzig, Germania, spune că omul modern a preluat în două runde genom de neanderthalian. Prima dată în Orient apoi în zona Europeană. În orice caz conform studiilor, doar europenii şi asiaticii au gene de neanderthalian. În proporţia cea mai mare cei din zona Asiei. De altfel există şi dovezi arheologice în zona Siberiei, în zona Ust-Ishim.

Împerecheri şi cu alţi hominizi

Omul modern nu deţine bagaj genetic doar de la Omul de Neanderthal ci şi de la alţi hominizi alături de care, la un moment dat, a ajuns să trăiască, în procesul evolutiv. De exemplu, specialiştii spun că au dovezi că omul modern s-a împerecheat şi cu denisovanii, un soi de veri ai omul de neanderthal, un hominid descoperit recent de arheologi. Pe baza unui molar dar şi a unui os de la deget găsite într-o peşteră din Siberia s-a ajuns la concluzia că au existat hibrizi între omul modern şi denisovani. La fel s-au descoperit rămăşiţe ale hibrizilor dintre omul modern şi omul de neanderthal. Sunt studii care arată că omul modern nu s-a împerecheat cu denisovani doar în Siberia ci în toată zona asiatică. Mai mult decât atât specialistul Michael Hammer de la Universitatea din Arizona spune că de fapt omul modern s-a împerecheat cu mai multe specii de hominizi atât în Africa cât şi în Asia sau Europa. ”Credem că au fost probabil mii de împerecheieri. Erau extensive şi regulate„, spune Hammer pentru ”The Atlantic”. Adică, omul modern s-a cristalizat şi prin împerecheieri cu alţi hominizi, preluând material genetic preţios pentru devenirea omului de astăzi.

Homo sapiens a supravieţuit, ceilalţi nu

Deşi a convieţuit şi s-a împerecheat cu numeroase alte specii de hominizi, aşa cum arată studiile, omul modern este singurul care a supravieţuit. Cheia ar fi stat inclusiv în acest proces de acumulare de material genetic de la toţi ceilalţi reuşind în cele din urmă să câştige lupta cu supravieţuirea într-un mediu ostil aflat în plină schimbare. Omul de Neanderthal aşa cum a fost reconstituit pe baza scheletelor găsite era mic de statură dar foarte vânjos. Poate de două ori mai puternic decât un vânător homo sapiens. Masculii aveau o înălţime de medie de 1.64 m iar femelele 1.55 m. Specialiştii de la Institutul Smithsonian spun că aveau un nas turtit cu nări largi special construit pentru a umidifica şi încălzi aerul rece. Totodată alţi specialişti de la Muzeul de Istorie a Naturii din Statele Unite precizează că omul de neanderthal spre deosebire de alţi hominizi avea un coş al pieptului în formă de pâlnie, foarte bine sudat şi construit ca o adevărată armură osoasă pentru protecţia organelor. Totodată pelvisul şi degetele erau mult mai robuste decât la omul modern.

Craniile descoperite arată că aveau pomeţii proeminenţi, la fel şi arcadele. Se presupune că un anumit procent al oamenilor de neanderthal aveau părul roşu,pielea albă, inclusiv pistrui. Erau oameni perfect adaptaţi climatului foarte rece, ducându-şi viaţa în plină Eră Glaciară. Forţa fizică impresionantă îi ajuta să doboare animale de talie mare, care străbăteau tundrele polare ale Europei şi Asiei. În special este vorba despre megaloceros, o specie uriaşă de cerb, bizoni, rinoceri lânoşi şi mamuţii lânoşi, prada preferată a omului de neanderthal. Trăiau în peşteri şi erau maeştrii ai realizării uneltelor din piatră. Cu toate acestea erau ultra-specializaţi şi nu au fost la fel de adaptabili ca omul modern schimbărilor de climă. Au dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani în urmă.