DocumentareEDUCATIV - CULTURAISTORIENOUTATIVIDEO

Despre limba dacilor – VIDEO

bal

Una dintre principalele teme ale controversei legate de rădăcinile poporului român este cea legată de limba pe care o vorbim. Conform poziției oficiale, limba română este născută din cea latină iar restul cuvintelor sunt împrumutate de la slavi, turci, unguri și așa mai departe. Desigur, conform susținătorilor acestei variante, noi nu mai avem aproape nimic de la daci – doar o mână de cuvinte, prea puține ca să dovedească continuitatea…

Totuși, această teză aberantă a romanizării poate fi ușor demontată, atât cu argumente logice cât și cu argumente bazate pe izvoare istorice. Mai mult decât atât, chiar și marea mistificare a “limbii de împrumut” pe care am vorbi-o poate fi demontată cu știința lingvisticii. În această direcție  avem argumentele Dicționarului etimologic al limbii române, realizat cu trudă de dr. Mihai Vinereanu (citiți aici un articol sugestiv: http://adevaruldespredaci.ro/limba-romana-este-limba-dacilor-de-la-adevar-la-erori-si-controverse-teoretice-importanta-dictionarului-etimologic-vinereanu-realizat-pe-baza-cercetarilor-sale-de-indo-europenistica/) și studiile multor altor cercetători.

În acest episod al emisiunii Adevăruri tulburătoare vă invit să aflați lucruri deosebit de interesante despre limbajul tehnic al dacilor, păstrat până astăzi, și să vă minunați de câteva dezvăluiri despre existența unor documente extrem de vechi ce vorbesc despre istoria strămoșilor nosștri geto-dacii.

Vizionare cu folos! – Daniel Roxin – Adevarul despre daci

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:

sau prin PayPal:

Redacția

contact: [email protected]

One thought on “Despre limba dacilor – VIDEO

  • Dacii nu si-au pierdut limba.

    Dovada e mai jos.

    Limba dacilor arata cine erau traco-getii si dacii.

    INELUL de la Ezero. 2014

    Inelul este scris in limba traco-geta. Vedem ca este vorba de un inel gasit intr- un mormant al unui rege trac. Sa ne gandim ca tracii se credeau nemuritori dupa moarte. Poate ca isi incredintau sufletul zeului mos ( adica zeului cel batran), existenta acestui zeu batran ,credinta pe care o aveau si grecii care aveau un tata al zeilor . Si tradusa scrierea de pe inel ar fi:

    ROLISTENE (nume de rege), ASNERENEATI-L (ASNERE =verbul a tzine, adica zeul sa-l tina pe Rolis la el), mai departe avem : TEANIE (inseamna “la tine”,la zeul mos), si continuam,SKO (in aromana exista si azi “sko” care in romaneste inseamna “ca”), adica sa-l tina zeul la el “CA “si continui :”ARAZEA DONEA INTILE”(pe romaneste “era domn intai”, adica este sau a fost domnul cel dintai). Apoi inelul continua cu formula: “SUPTA MIE ERAZIELTA”(adica oamenii din regat “sub mine ati fost”, adica sub Rolis).

    Concluzia ar fi ca romanii ar intelege si acum textul, este o proto-romana ,cum se vede asemanatoare cumva si cu latina care are verbul “tenere” , tzine, atzine , in romaneste.

    Textul final este:

    ROLISTENE , ATSINERETI-L, TEANIE, SCA, ARAZEA, DOMEA, INTILE.

    SUPTA, MIE, ERAZIELTA.

    DOMEA dar cred ca aici e vorba de o dilema a celui care l-a scris care in limba latina aveam DOMINE si in limba greaca DIONUS.

    Spaniolii si italienii spun si azi DONA, MA-DONA..etc Se vede ca litera N afost transformata in M. O remarcă: “a aţine” se foloseşte frecvent si astăzi, in satele din Câmpia Bărăganului, cu un sens asemanator “a ţine pe loc”, “a nu lăsa să se indeparteze”, “a bloca “. Si inca o remarca ar fi ca probabil Z se citea si litera “SH” ca in cuvantul “Stefan” . De aici am putea citi textul :

    “ ROLISTENE ATZINERENEATI-L”

    si

    “CA ARASHEA DOMEA INTILE” ( CA ERA DOMN INTAI)

    si

    ” SUPTA MIE ERASHIELTA” (SUB MINE EREATI, ati fost..etc)

    Acum cinstit intreb pe toata lumea ;un roman intelege sau nu?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Distribuie acest articol. Mulțumim!

Acestă informație pote fi utilă și altor persoane.