Despre “o bucata de panza tricolora” sau limita dintre viata si moarte

In martie, am publicat in Ghimpele primele informatii din presa de limba romana despre reactia aproape barbara a celor care s-au simtit jigniti de tricolorul purtat de eleva Sabina. Speram, atunci, la o atitudine verticala – macar bipeda – din partea politicienilor care, in teorie, ar trebui sa-i reprezinte pe romanii din centrul tarii. Pe romanii pe care – din cauza trocului politic in care s-au schimbat doar partidele romanesti, intelegerea ramanand constant aceeasi – i-au transformat in “subcetateni”; oameni ale caror drepturi exista si sunt respectate in functie de deciziile arbitrare si interesele politice de moment ale celor care incearca sa-si inventeze un “tinut secuiesc”.

Ei bine, pentru a mia oara, poate, am supralicitat valoarea multor oameni cu care-s contemporan. Unii lideri locali ai partidelor romanesti s-au dezis si au repudiat tricolorul – care, pare-se, n-ar fi oportun de purtat oricand si oriunde -, iar multi atleti ai libertatii de exprimare au dus in derizoriu gestul Sabinei. In fond, ce-nseamna tricolorul pentru Sorin Ionita, spre exemplu? Sau pentru Lucian Mandruta? In mod cert, doar o bucata de carpa.

Culmea, intr-un arc peste timp, fix aceeasi bucata de carpa a insemnat pentru cei ce-au supravietuit masacrelor de la Ip sau Traznea diferenta dintre viata si moarte. Se schimba complet perspectivele, nu?

Sigur, nu-i un repros. Simbolurile si credintele nu se asuma. Se simt. Legea, in schimb, e inflexibila. Se aplica, simplu, indiferent de convingeri sau sensibilitati, pentru ca – e celebru cliseul – “cetatenii sunt egali in fata legii”. Cetatenii, poate; nu si cei transformati in “subcetateni” in schimbul a 5-6%, procente parlamentare.

Apoi, ca statul sa fie mort – macar pe alocuri -, autoritatile trebuie sa fie de-a dreptul macabre. Si sunt, n-aveti grija: ne-o demonstreaza recenta rezolutie de neincepere a urmarii penale in cazul unei amenintari cu moartea primite de prietenul Dan Tanasa, evident, din ratiuni etnice.

“Te büdös gazember, a torkodat kéne elvágni, a Sabinájéval együtt! TakarodjatokSzékelyföldről, terület tolvajok!” (n.r. – “Gunoi împuţit, ar trebui să-ţi tăiem beregata, odată cu a Sabinei! Căraţi-vă din Ţinutul Secuiesc, tâlhari de terenuri!”) a citit organul, probabil transplantat, al statului si a conchis: “(…) mesajul n-a avut intentia sa creeze o stare de panica (neliniste, alarmare), intrucat mesajul nu a avut un caracter serios”. A avut, probabil, un caracter ludic…

Traim, deci, intr-o tragicomedie. Iata distributia. De Razvan Zamfir