Deţinuţii de la Rahova, torturaţi prin metode folosite împotriva teroriştilor, la Guantanamo

Mai mulţi angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova sunt acuzaţi că au torturat patru deţinuţi. I-au bătut crunt şi i-au supus unor umilinţe oribile, spun anchetatorii.

Primul caz anchetat de procurori a avut loc în 2015, când un deţinut internat la Spitalul Penitenciar Rahova a cerut un calmant pentru că-l durea o măsea.

Refuzat de un angajat al penitenciarului, bărbatul a ameninţat că va face reclamaţie. A fost momentul în care, susţine condamnatul, un gardian l-a dus într-o altă celulă unde a fost forţat să îngenuncheze, bătut cu pumnii şi picioarele de doi gardieni în timp ce ar fi fost întrebat în mod repetat pe cine vrea să reclame.

Victima spune că i-a fost pusă o cârpă în gură şi i s-a turnat apă pe faţă, o procedură de tortură similară celor folosite împotriva teroriştilor, la Guantanamo.

“Am simţit că apă îmi iese pe gură, pe nas şi pe ochi”, a declarat deţinutul. Chinul însă nu s-ar fi oprit aici, bărbatul fiind umilit şi în alte moduri. Toate aceste fapte ar fi fost ştiute şi de îngrijitori, forţaţi să păstreze tăcerea.

Abuzurile ce se apropie de tortură ar fi avut loc şi împotriva altor deţinuţi care susţin că au fost legaţi de paturi, bătuţi cu pumnii sau cu ciocanele, chiar în Spitalul Penitenciarului Rahova, unde sunt duşi deţinuţii care au probleme medicale. Apărătorii drepturilor omului spun că astfel de practici nu ar fi izolate în închisorile din România. Numai că puţini deţinuţi au curajul să meargă mai departe cu denunţurile.

Dumitru Garbicea, preşedinte al Consiliului Local al Tinerilor, un ONG pentru drepturile omului: “Sunt mulţi care sunt obligați prin ameninţare să refuze să meargă mai departe să depună plângere penală. Din păcate, deţinutului îi e frică”.

Patru gardieni au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, iar alţi patru au fost plasaţi în arest la domiciuliu. Urmărirea penală a procurorilor vizează 7 infracţiuni, între care lovire şi alte violențe, mărturie mincinoasă şi fals în înscrisuri.

Emil Vuca, avocatul unui angajat al penitenciarului: “Poziţia tuturor este că sunt nevinovaţi, am făcut contestaţie. Probele sunt înscrisuri, interceptări, mărturii”.

Sindicaliştii din penitenciare spun că gardienii reacţionează violent doar atunci când au de-a face cu un deţinut problemă.

Sorin Dumitraşcu, preşedintele sindicatului angajaţilor din penitenciare: “E un lucru absolut normal, atunci când eşti atacat, legea îţi permite să te aperi.”

Maria Andreescu, APADOR-CH: “Atunci când un om are putere, armă, ştie că poate dispune de o putere, că poate să se îmbete, să o ia razna, pentru că ştie că poate şi este stăpân.”

În majoritatea penitenciarelor există în prezent sistemele de supraveghere pe holuri, iar intervenţiile în forţă ale mascaţilor sunt monitorizate şi filmate prin camere amplasate pe uniformele ofiţerilor.

În spitalele penitenciar, însă, măsurile de supraveghere sunt mult mai restrânse, pentru a le oferi intimitate pacienţilor. Astfel că, de cele mai multe ori, abuzurile rămân între pereţii celulelor.