Totul despre Diabet

Diabetul zaharat este una dintre cele mai importante provocări ale secolului XXIsi reprezinta  boala cronica, incurabila dar netransmisibila. Aceasta boala duce la orbire, atac vascular cerebral, insuficienta renala, infarct de miocard. Hormonul numit insulina permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat. Poate fi impiedicata o eventuala evolutie in rau prin  tratament, dieta si multa miscare.  In general diabeticii care au tipul1 ar trebui sa opteze pentru alimentele care se digera mai usor, sa evite fructele dulci, fainoasele, tot ce tine de patiserie, chiar si paine trebuie evitata. Alimentele care ar trebui evitate sunt: carbohidratii rafinati, bauturile  racoritoare indulcite, alimentele grase, legumele care contin amidon, alimentele dulci dar si cele sarate, fructele precum pepenele rosu, galben, bananele, perele, piersicile, merele.

Din pacate multi dintre cei care sufera de diabet  sunt nevoiti sa foloseasca tratamentul cu insulina fie pentru ca medicamentele nu mai fac fata evolutiei negative a bolii fie pentru ca boala a fost depistata tarziu.Diabetul de tip 2 poate  sa apara la tineri dar si la copii, desi debuteaza la persoane in varsta de peste 30 de ani si devine din ce in ce mai intalnita la persoanele trecute de 50 de ani.Specialistii spun ca aproximativ 15% din cei  trecuti de 60de ani au diabet zaharat tip 2. Anumite grupuri rasiale şi culturale au risc crescut : persoanele de rasă neagră şi de etnie hispanică, care trăiesc în Statele Unite, au un risc de 2-3 ori mai mare decât populaţia generală. De asemenea, diabetul de tip 2 are agregare familială. Simptomele cand vine vorba de acest tip de diabet sunt mai mult absente, foarte subtile. Urina in cantitati mari, oboseala, vedere incetosata,setea, deschidratarea sunt cateva simptome la prima vedere banale dar care pot desemna o astfel de boala.Când glicemia creşte foarte mult, pacienţii pot prezenta deshidratare severă, care poate conduce la confuzie mentală, somnolenţă şi crize convulsive, o afecţiune denumită comă hiperosmolară hiperglicemică non-cetozică.

Complicatiile cronice apar in majoritatea cazurilor dupa 10-15 ani de la diagnosticarea bolii si sunt date de modificari macrovasculare, microvasculare si nervoase. Printre cele mai frecvente complicatii cronice sunt:

Angiopatia diabetica reprezinta totalitatea modificarilor la nivelul vaselor de sange, cauzate de ateroscleroza. In functie de tipul vaselor afectate, angiopatia poate fi de doua tipuri: macroangiopatie si microangiopatie. Din cauza modificarilor vasculare, pacientul prezinta un risc crescut de infarct miocardic, atac cerebral vascular, insuficienta renala si retinopatie.

Retinopatia diabetica este o complicatie determinata de afectarea vaselor mici ale retinei. Aproape toti pacientii cu diabet zaharat de tip 1 dezvolta o forma de retinopatie, iar la cei cu diabet de tip 2, aceasta apare la mai putin de 60% din cazuri. Retinopatia este o boala care progreseaza in timp, fiind cea mai frecventa cauza de orbire la pacientii cu varsta intre 20 si 54 de ani.

Nefropatia diabetica – este o boala renala cronica, progresiva, care se manifesta prin aparitia unor leziuni la nivelul rinichilor, cauzate de nivelul mare al concentratiei de glucoza in sange. Hiperglicemia afecteaza functionarea nefronului, unitate morfo-functionala care asigura functia de filtrare a rinichilor. Nefropatia diabetica apare la aproximativ 1/3 din pacientii cu diabet zaharat, fiind principala cauza de insuficienta renala cronica terminala.

Neuropatia diabetica este cea mai frecventa complicatie in diabetul zaharat si se manifesta prin dereglari la nivelul structurilor nervoase. Tulburarile nervoase declanseaza un lant de disfunctii. Neuropatia duce la scaderea sensibilitatii dureroase, tactile, termice si vibratorii in anumite parti ale corpului si, in unele cazuri, apar modifica ale musculaturii. Picioarele sunt cel mai frecvent afectate de neuropatie, ulceratiile fiind printre principalele manifestari ale acesteia.
Atitudinea necorespunzatoare fata de boala si multiplele tulburari metabolice pot duce la aparitia complicatiilor acute ale diabetului zaharat. Cetoacidoza diabetica si coma hiperosmolara sunt complicatii severe, cu o rata crescuta de mortalitate.Cetoacidoza este cea mai severa complicatie a diabetului si este asociata cu deficitul de insulina, cuplat cu o crestere a concentratiei de cetone. Incapacitatea organismului de a utiliza glucoza ca donor de energie, si inlocuirea acesteia cu acizii grasi ca sursa energetica determina acumularea de corpi cetonici la nivel sangvin. De cele mai multe ori, cetoacidoza este cauzata de intreruperea aportului e insulina, dar poate fi determinata si de stres fizic (infectii, interventii chirurgicale) sau emotional. Cetoacidoza se manifesta prin greata, varsaturi, dureri abdominale, cuplate cu o rata crescuta de formare a urinei. In lipsa unui tratament corespunzator, pacientul poate ajunge in coma. Persoanele care folosesc pompa de insulina sunt mai predispuse acestei complicatii deoarece chiar si intreruperea de scurta durata a eliberarii de insulina poate duce la un deficit de insulina.

Coma hiperosmolara este o complicatie a diabetului non-insulinodependent si apare in special la persoanele varstnice. Aceasta apare ca urmare a deshidratarii profunde, asociata cu o hiperglicemie ridicata. Coma hiperosmolara poate fi precipitata de afectiuni grave cum ar fi: accidentul vascular cerebral, infarct miocaric, infectii; deproceduri cum ar fi dializa peritoneala sau hemodializa, alimentatia prin sonda cu formule proteice si folosirea perfuziilor cu incarcare inalta de carbohidrati; sau de utilizarea steroizilor, fenitoinului, agentilor imunosupresivi si diuretice.

• Coma hiperosmolara poate aparea si la pacientii insulino-dependenti care primesc suficienta insulina pentru a preveni cetoza, dar insuficienta pentru a controla hiperglicemia.

Hipoglicemia – se manifesta prin scaderea concentratiei de glucoza in sange si este intalnita atat la pacientii cu diabet de tip 1, cat si la cei cu diabet de tip 2. Hipoglicemia este periculoasa deoarece glucoza este resursa energetica primara a creierului. In absenta sa, functionarea creierului se altereaza si poate surveni decesul, daca episodul se prelungeste.

Insulina este o substanță – un hormon – produs de către anumite celule (celulele beta) din pancreas. Ea se eliberează în sânge atunci când nivelul glucozei crește peste un anumit nivel (valoare normală). Care este rolul insulinei în corp? Funcția cea mai importantă a insulinei este de a ajuta celulele din întregul corp să preia și să prelucreze glucoza din sânge (glucoza este ”benzina” cu care funcționează corpul nostru). Dacă am diabet este obligatoriu să îmi dau insulină? La un moment dat toate persoanele cu diabet au nevoie de insulină suplimentar față de cea produsă de pancreas. Acest lucru se întâmplă de la inceput la cei cu diabet zaharat tip 1 și după mai mulți ani de la diagnostic la cei cu diabet zaharat tip 2 deoarece la persoanele cu diabet:

1. Pancreasul nu mai produce suficientă insulină, și/sau

2. Pancreasul nu produce insulină de bună calitate, și/sau

3. Insulina nu își face foarte bine acțiunea la nivelul celulelor.

Mai demult, până în anii ’70, preparatele de insulină erau obținute din pancreas animal – porc sau vită. Ulterior (anii ‘80) au apărut insulinele umane clasice – aproape identice ca structură cu insulina produsă de pancreasul uman dar cu acțiune puțin diferită. În ultimii ani au apărut tipuri noi de insulină – analogii de insulină – fabricate prin tehnologie modernă (biotehnologie). Aceste produse au acțiune foarte apropiată de insulina secretată de pancreasul uman. În momentul de față folosim pentru tratament insuline umane și analogi de insulină.Insulinele bazale sunt de două feluri: • Insuline cu acțiune lungă – cu durată de acțiune de aproximativ 24 de ore. Acestea sunt Lantus (insulina glargine) – care se administrează o dată pe zi și Levemir (insulina detemir) – care se administrează o dată sau de două ori pe zi. • Insuline cu acțiune intermediară – se folosesc ca și insuline bazale dar nu asigură 24 de ore un nivel constant de insulină în sânge. Se administrează în general de două ori pe zi. Ele sunt Insuman Bazal și Humulin N.

1. Scad numărul hipoglicemiilor (atât a celor din cursul zilei cât și a celor din timpul nopții)
2. Produc o creștere în greutate mai mică decât insulinele rapide clasice, atunci când sunt folosite corect
3. Scad mai bine decât insulinele rapide clasice nivelul crescut al glicemiei postprandiale (hiperglicemia postprandială)

4. Sunt mai aproape ca și mod de acțiune de insulina produsă de pancreas, practic ele „mimează” eliberarea rapidă de insulină care se produce după mâncare
5. Se pot injecta imediat înainte de mâncare, chiar și după terminarea mesei atunci când este nevoie
6. Dau posibilitatea unui program mai flexibil din punct de vedere al conținutului și orarului meselor şi în general o libertate mai mare în ceea ce priveşte programul
7. Permit renunțarea la gustări atunci când ele nu sunt dorite sau necesare
8. Permit administrarea de injecții suplimentare (între mesele principale) atunci când este cazul
9. Permit un calcul mai simplu și mai corect al dozelor de insulină 10. Permit individualizarea schemei de insulinoterapie adică adaptarea schemei de insulinoterapie la programul Dumneavoastră și nu invers.

A. Folosind un stilou de insulină (pen de insulină):

1. Vă spălați pe mâini.

2. Dacă insulina este tulbure agitați stiloul.

3. Scoateți capacul penului și capacul protector al acului.

4. Fixați doza (numărul de unități de insulină pe care vreți să le administrați).

5. Introduceți acul în piele și apăsați pe butonul de la capătul dispozitivului. După ce ați terminat numărați încet până la 10 (acest pas previne pierderea de insulină care mai rămîne pe ac după terminarea injectării).

6. Scoateți acul din piele și puneți degetul peste locul de administrare efectuând o ușoară presiune tot până numărați încet până la 10 (acest pas previne micile posibile sângerări). 

Gravitatea în diabet nu este legată de felul de tratament. Este legată de cât de mult timp aveți/ați avut glicemii mari Este normal ca în timp pancreasul dumneavoastră să producă mai puțină insulină și să fie nevoie de o schimbare în tratament.

Da, majoritatea persoanelor cu diabet se tem de insulină. Dar de cele mai multe ori după ce încep tratamentul cu insulină își dau seama că nu e chiar așa de rău.

Toate insulinele folosite în zilele noastre sunt foarte apropiate de structura și proprietățile insulinei produse de pancreasul omului.

CITESTE SI: PREMIERA MEDICALA. Tratament revolutionar impotriva cancerului hepatic, dezvoltat la Cluj