Ec. dr. Radu Golban: Cum se opune Rafila nu doar holerei, ci și științei

Teoretic, România ar fi într-o situație privilegiată cu un ministru al Sănătății care este și cercetător, și șeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, şi şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti.

Un adevărat asset este că mai deține și funcția de președinte al Societății Române de Microbiologie. Mai ales după ce explicit, în calitate de microbiolog și nu de politician, ne-a dat garanții că nu există niciun pericol de holeră pe litoral sau în România, ar fi bine să ne uităm mai exact la omul de știință din fruntea Ministerului Sănătății. Indicele „h” sau indicele „Hirsch” (în engleză h-index) este un număr care indică productivitatea și impactul citărilor pentru publicațiile științifice ale unui om de știință.

Practic, în cazul microbiologului Rafila, acesta este de 15! Referințele bibliografice sunt de 960. Practic, ne-am scos! Alți omologi din lumea civilizată, în pozitii similare nu scad sub h 69 și 24.000 de referințe bibliografice (Elveția sau Germania). Domnul Rafila, fiind în floarea vârstei însă, își mai poate depăși colegii, aducând României și prestigiul în termeni comparați cu alți cercetători, fără a acoperi cifrele modeste cu funcții și titluri. Atât Organizația Mondială a Sănătății, Crucea Roșie, Forumul Economic, cât și nenumărați cercetătorii trag un semnal de alarmă în privința creșterii cazurilor de holera în lume după pandemia de Covid. În ciuda acestor semnale oarecum alarmante, profesorul Rafila este un microbiolog patriot, demn de mai înalte distincții decât indexul h sau citările. El poate chiar exclude holera în anumite zone geografice, precum litoralul Mării Negre.

Desigur că, dacă va pune pe hârtie, între călătoriile nu puține (pe banii contribuabilului român – n.r.) pe care la face, aceste argumente științifice, îi vor sălta referințele bibliografice și indicele h de va crapa comunitatea științifică mondială de invidie. Dar, până a se sălta în culmi ale științei cu o presupusă lucrare „Nema holera pe la Mamaia in 2023 dacă nu beți apa din mare”, este obligația noastră să-l întrebăm ce-i dă dreptul să trateze un subiect de sănătate publică cu atata politicianism? Să-i ținem pumnii domnului profesor să concureze cu Henri Coandă în domeniul științelor exacte și nu în sfaturi băbești. Dar dacă istoria medicinei arată că holera vine la pachet după o „viroză” gen Covid? Cât contează un baraj din Ucraina sau cât contează narativul domnului cercetător Rafila?

Va fi litoralul o excepție în istoria medicinei? Ce aflăm din istoria medicinei? Fiind un „tânăr cercetător“ (62 de ani), desigur că nu a apucat să citească tot ce se scria în urmă cu peste o sută de ani despre succesiunea unei „gripe” de tip influenza și holeră. Ceea ce pe atunci se numea „influenza”, astăzi, cercetătorii, precum vom observa mai jos, consideră ca ar fi fost tot coronavirus. Oamenii de știință obervaseră indiferent de geografie, condiții de igienă, anotimp, litoral sau pârtie de schi, că la ceva timp după o pandemie de tip influenza, aparea și holera. Aceștia, chiar și fără acces la tehnologie de vârf, au fost clinicieni excepționali. Odată cu digitalizarea publicațiilor medicale dinaintea internetului, cercetătorii au dobândit accesul și la un bagaj enorm de informații valoroase. Profesorul Thomas Ewig a publicat în 2018 cartea „The Two Diseases Are So Utterly Dissimilar” (Cele două boli sunt atât de complet diferite)[2].

Titlul este de o ironie remarcabilă și incisivă, pe care numai un Păcălici o citește ad litteram. Firesc că experții de pe atunci nu-și puteau explica cum de o „viroză respiratorie” poate să fie, în ciuda succesiunii repetate, un precursor al holerei, însă de atunci știința a mai avansat. Unul dintre președinții Institutului Pasteur din Franța, profesorul Parick Berche (h 86, citari 28764), compara actuala pandemie de Covid-19 cu acea gripă rusească[3] și presupune că și atunci omenirea s-ar fi confruntat cu un coronavirus. Alți celebri neurologi compară encefalita letargică și gripa spaniolă cu actuala pandemie[4] (nu mă refer la oameni de știință sub „h 60”). Și după gripa spaniolă, indiferent de zona geografică și condițiile de igienă apăruse holera.

În Science Direct, profesorul Rafila va publica în sfârșit și el o lucrare după elaborarea cercetărilor despre calitatea apei mării, mititei, bere și holera în toiul verii la Mamaia. Nu doresc să comentez alte evaluări ale riscurilor (dr. Marinescu et. al), care se apleacă asupra cantității de apă care ar trebui băută din mare ca holera să constituie un risc. Dr. Marinescu spre deosebire de profesorul Rafila face și un assessment al meniului de pe litoral și nu vede fructele de mare din producție autohtonă a fi un risc pentru sănătate. Deci, indirect, recomandă și el mici și bere, însă a nu se bea apa sărată după mâncare. Acest distins expert încă nu a găsit indicele în care să se incadreze. Cel puțin el este consecvent la „h zero” atât la publicații cât și la riscul de holeră (începe tot cu „h”). Cel puțin este citat de presa locală.

În ultimii ani, oameni de știință au arătat că există între bolile prionice și cele autoimune gen Parkinson/Guillain Barre și holeră o legătură neobișnuită[5]. Și Covid-19 este asociat cu astfel de boli[6]. Mecanismul se explică prin Complexul gangliozidic GM1 care procesează și toxinele bacteriei holerei, însă, fiind prea complex pentru a-l expune aici, apelez la domnul profesor Rafila să ne explice, de ce el exclude ceva, ca un meteorolog, membru de partid, ninsoarea în timpul iernii. Ne va spune cum autoanticorpii pe urma Covid atacă Complexul gangliozidic GM1, ceea ce se petrece și la Parkinson[7] și de ce crește astfel susceptibilitatea la holeră? Ajunge să citeze din materialele de specialitate. Ceea ce în trecut a venit mereu la „pachet” sau în „tango” [it takes two to tango (la tango este nevoie de doi)] , dânsul se pare că deține informații valoroase, că nu se va întâmpla și pe litoral. Păcat că astfel de savanți locali nu sunt mai circumspecți, spunându-ne măcar că mai evaluează și monitorizează o situație care nu prea ține de ei.

Poate domnul director al Institutului de Microbiologie acceptă să participe la un interviu în care va dovedi că și acele puține citări pe care le are și acel h indice modest nu valorează atât de mult cât lecturarea surselor de specialitate și sinceritatea. Cum ar explica domnul profesor Rafila de ce în trecut holera apărea după o „viroză” nu știm, însă explicațiile deja îl transformă într-un „Iliescu” al microbiologiei. Va continua și el cu „coincidența” ca și colegii de breaslă în urmă cu o sută de ani? În cazul în care domnul Rafila nu vrea să raspundă similar întrebării puse (banc) lui Vanghelie, cum se scrie corect „funciular” sau „fulinicular”, cu „ce e aia?”, îl aștept cu drag în emisiunea „Compass”.

Ar mai avea de explicat și ce rol a jucat Virusul Mozaicului Tutunului în pandemie, după ce alte zeci de surse științifice arată că acest virus facilitează replicarea de coronavirusi[8] dar și poliomielita. O întrebare care a fost pusă și în cadrul unei interpelări în Parlamentul Elveției[9]. Doar că aici și-ar înghiți limba să răspundă, cum ajunge acel virus în plamânii[10] bolnavilor de Covid. Cel puțin la invitațiile mele prin WhatsApp domnul ministru a răspuns măcar cu „mulțumesc”[11].