„Eroii din linia întâi” au ucis-o cu zile! Viața Mihaelei Arhire nu a contat pentru medici. Nu îi dăduseră nici apă

Mihaela Arhire, în vârstă de 62 de ani, fără comorbidități, a avut ghinionul să ajungă în spital suspectă de Covid și să fie tratată de ”eroii din linia întâi”.

Fratele ei, Laurențiu Predescu, ne spune că medicii din spital au omorât-o cu zile, și vrea să facă plângere penală împotriva acestora.

Un lucru care l-a frapat în vizita făcută la ATI Covid a fost că el era singurul pe care l-au îmbrăcat în combinezonul de protecție, celelalte cadre medicale având doar mască sanitară.

Viața Mihaelei Arhire nu a contat pentru medici

Da, știm, eroii din linia întâi, din secțiile ATI, care nu au timp nici să bea un pahar cu apă de atâta muncă și zbatere. Din păcate însă, mărturiile oamenilor contrazic această imagine pe care și-au creat-o. Laurențiu Predescu ne povestește, cu lacrimi de durere în glas, povestea surorii lui, Mihaela Arhire, pe care medicii au neglijat-o de la început până când a fost prea târziu să o mai salveze. Și, chiar dacă sistemul îi va fi potrivnic, este decis să le facă acestora plângere penală, în speranța că cineva va plăti vreodată pentru crimele comise. Singura vină pe care și-o găsește și care îl va măcina toată viața este aceea că a aflat prea târziu că în spitale medicii pot trata în acest hal bolnavii Covid, pentru că ar fi luat-o de acolo și ar fi încercat să găsească alt spital, cu alți medici, care nu și-au pierdut umanitatea.

”Sora mea a fost undeva la țară, a simțit o răceală în cursul săptămânii și s-a întors acasă, la București, și a luat un tratament, dar s-a simțit mai rău și a chemat salvarea pe data de 31 august 2021. I-au făcut testul Covid și ei și soțului și i-au găsit pe amândoi negativi, iar medicul de pe ambulanță i-a dat paracetamol și i-a zis surorii mele să nu se interneze, deși avea probleme cu respirația. I-a spus să contacteze medicul de familie. A doua zi, pe 1 septembrie, sora mea a chemat din nou Ambulanța și a cerut să fie internată. Au venit cei de la salvare și au internat-o la Spitalul Clinic de Urgență ”Sf. Ioan”, unde a stat până vineri după amiaza, adică pe 3 septembrie. De acolo au transferat-o la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon, la ATI Covid”, ne spune Laurențiu Predescu.

Transferul i-a decis soarta

Nu se știe dacă la Spitalul Sf. Ioan i-au dat vreun tratament Mihaelei Arhire, pentru că rudele nu au reușit să obțină fișa medicală. Cert este însă că transferul la Spitalul Sf. Pantelimon i-a pecetluit soarta.

”Era vineri, ora 14.30. Noi, familia, nu am știut inițial de acest transfer, iar ulterior mi-a spus un medic că ghinionul surorii mele a fost că transferul s-a produs vineri după-amiază, când nu prea are cine să aibă grijă de ea. A plecat de la Sf. Ioan cu 30% afectare pulmonară, iar la Sf. Pantelimon, de vineri până duminică nu i-au dat niciun tratament, iar luni avea afectare de 80%. Duminică am reușit să vorbim cu un medic de la ATI Covid de acolo, care ne-a spus că nu au medicamente la farmacie, iar noi am spus că o să cumpărăm tot ce trebuie. Ulterior, medicul a revenit cu un telefon și ne-a spus că s-ar fi rezolvat cu medicamentele, deși e puțin probabil, dat fiind că era duminică după amiaza”, ne povestește Laurențiu Predescu.

Marți, pe 7 septembrie, Laurențiu Predescu a reușit, cu ajutorul paznicilor, să ajungă în secția ATI Covid de la etajul V, unde a fost nevoit să aștepte două ore ca să urce un medic, că nu era nimeni acolo, cu pacienții. ”Când a venit un medic, Tudor Cristina, cu două asistente, după două ore, m-a întrebat dacă sunt vaccinat, și eram, și dacă vreau să mă echipez în combinezonul de protecție. M-am echipat și mi-au mai dat o mască să o pun peste cealaltă mască pe care o aveam. Ceea ce m-a frapat că nimeni de acolo din zona ATI, nici când au intrat cu mine, nu avea vreun echipament de protecție. Toți aveau doar o mască simplă”, mai spune Laurențiu Predescu.

Nu îi dăduseră nici apă

Mihaela Arhire era conștientă, însă puțin agitată. I-a cerut fratelui ei să-i aducă apă, că nu băuse de opt zile, și că nici vreun calmant nu-i făcuseră de opt zile, astfel că nu reușise să doarmă deloc. ”Sora mea lua, de obicei, Anxiar, un medicament contra anxietății, dar la spital nu i l-au dat. Am mers să îl cumpăr și l-am lăsat la cabinetul asistetei, rugând-o să i-l dea. Pe 9 septembrie au intubat-o, iar pe 13 septembrie a murit sora mea. Nu știu ce s-a întâmplat exact acolo, dar sunt convins că nu au tratat-o pe sora mea și că, dacă am fi luat-o să o ducem la alt spital ar fi trăit și azi. Au omorât-o zu zile și vreau să fac plângere penală împotriva medicilor de acolo”, ne-a mai spus Laurențiu Predescu. – Ziarul National