Este psihiatria o știință falsă?

Cu narațiunile aparent nesfârșite ale mass-mediei deținute de corporații, care generează frică în legătură cu schimbările climatice catastrofale induse de CO2, pandemiile de viruși, războiul nuclear sau orice altceva pot inventa pentru a vă face să tremurați sub cearșafuri, este de mirare că stresul și așa-numitele probleme de sănătate mintală s-au aflat în modul „pandemic”? Soluția modernă la astfel de probleme este să mergi la medic, iar acesta îți va prescrie niște ‘pastile biofarmaceutice’ despre care probabil nu cunoaște ingredientele reale. Dacă pastilele nu vă amorțesc grijile, medicul vă va trimite cu plăcere la ‘servicii de sănătate mintală’, unde un psiholog sau un psihiatru vă va pune un diagnostic și vă va oferi tot ‘ajutorul’ farmaceutic de care aveți nevoie. Acest proces de ‘a lua o pastilă’ a devenit înrădăcinat în societatea modernă.

Chiar și mulți elevi și studenți din ziua de azi urmează un tratament zilnic cu pastile de control al comportamentului sau antidepresive. Doamne ferește să vă vedeți copiii manifestând un comportament normal de joacă și descoperire energică. Acum, copiii noștri ar trebui să fie niște automatoni docili ai tehnocrației noii ordini mondiale – să stea în clasă și să învețe prostii cum că CO2 ucide planeta, să accepte știința falsă și istoria falsă și că trebuie să fim vaccinați pentru a supraviețui următoarei ‘plandemii’. O astfel de dezinformare este echivalentă cu un abuz asupra copiilor.

Cartea precum și articolul precedent Godless Fake Science (Știința falsă lipsită de Dumnezeu) demonstrează că o mare parte din narațiunea științifică pe care am învățat-o încă din timpul școlii se bazează pe falsuri și că instituția ‘științei’ însăși a fost deturnată în multe feluri de interese financiare care caută să își promoveze propria narațiune și propria agendă. În acest articol se pune întrebarea: aparține psihiatria din zilele noastre categoriei științelor false?

 

‘Psyche’ înseamnă ‘a sufletului’. Prin urmare, disciplina psihologiei ar trebui să implice de fapt studiul sau ‘știința sufletului’. Scrierile originale (nu versiunile modificate) ale vechilor scripturi ale lumii, au descris deja știința sufletului cu lux de amănunte. În contrast cu această înțelepciune străveche pentru bunăstarea umană, psihologia și psihiatria din zilele noastre sunt impregnate de agendele corporațiilor biofarmaceutice care urmăresc obținerea de profit și promovarea de medicamente. Mi se pare că psihiatria modernă are mai mult de-a face cu profiturile corporatiste și cu controlul comportamentului decât cu știința reală sau cu sănătatea mintală reală.

Realitatea este că nu există niciun test medical pentru așa-numita ‘tulburare mintală’. Psihiatrii, medicii și psihologii din întreaga lume prescriu multe medicamente diferite pe baza acelorași simptome. Acest lucru nu are caracter științific.

Un exemplu al impactului potențial dăunător al acestei subiectivități mi-a fost povestit cu câțiva ani în urmă, când am întâlnit din întâmplare un bărbat cu o inteligență evidentă, care lucrase ca om de știință pentru o agenție de stat a guvernului Irlandei. Acest om fusese reținut împotriva voinței sale din cauza unei singure opinii, cea a medicului de familie, în circumstanțe care păreau a fi controversate, fiind internat împotriva voinței sale într-un institut psihiatric. Mi-a descris câteva dintre ororile acestei experiențe și faptul că, în timp ce era deținut, i s-au administrat cu forța medicamente farmaceutice pe care nu dorea să le ia. Rețineți că toate aceste medicamente vin cu potențiale efecte secundare care pot fi ușoare sau grave. Prin urmare, opinia unui singur medic că sunteți bolnav mintal, poate avea ramificații majore.

Acest bărbat a scris mai târziu despre experiența sa îngrozitoare într-o analiză extrem de critică a psihiatriei irlandeze. Articolul său a fost publicat de ziarul Irish Times, într-un articol intitulat ‘Diagnosticul psihiatric nu este științific ci subiectiv’, a se vedea nota de subsol [i]. El a subliniat că ‘diagnosticele psihiatrice se bazează pe interpretarea subiectivă a comportamentului de către terțe părți’. Persoana este atunci văzută ca un ‘obiect defect’, cu un dezechilibru chimic care necesită un anumit tip de pastile. Diagnosticul poate avea un efect foarte dezumanizant asupra unei persoane, împreună cu stigmatul unei boli mintale care nu are de fapt nicio bază științifică asociată. Persoana este indusă să creadă ceea ce spun acești ‘experți’.

Mai rău, copiii pot fi luați de ‘sistem’ dacă se ‘consideră’ că suferă de o tulburare mintală, a se vedea nota de subsol [ii]. Un psihiatru ia decizia dacă copilul dumneavoastră este sau nu bolnav mintal. De exemplu, portalul irlandez de informare a cetățenilor afirmă:

„În cazul în care pacientul voluntar este un copil, iar părinții sau tutorele doresc să îl retragă, profesionistul poate dispune reținerea copilului și plasarea acestuia în custodia Health Service Executive (dacă profesionistul consideră că acesta suferă de o tulburare mintală).”

Citate revelatoare despre psihiatrie și controversatul sistem de clasificare DSM-IV

Următoarele citate, ușor de găsit online, provin de la academicieni, psihiatri, profesori de psihologie și medici și reprezintă o condamnare notabilă a psihiatriei moderne:

[Notă: codurile DSM-IV sunt clasificarea găsită în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale].

„Nu există teste obiective în psihiatrie – nici o radiografie, nici o analiză de laborator, nici o constatare la examen care să spună definitiv că cineva are sau nu o tulburare mintală…. nu există o definiție a unei tulburări mintale…. Este o prostie. Adică, pur și simplu nu o poți defini.” – Allen Frances, psihiatru și fost președinte al grupului de lucru DSM-IV.

„DSM-IV este fabricarea pe baza căreia psihiatria caută să fie acceptată de medicina în general. Cei din interior știu că este mai mult un document politic decât unul științific… DSM-IV a devenit o biblie și un bestseller care face bani – în ciuda eșecurilor sale majore.” – Loren Mosher, M.D., profesor clinic de psihiatrie.

„Nu este știință. Este politică și economie. Asta este psihiatria: politică și economie. Controlul comportamentului, nu este știință, nu este nici medicină.” – Thomas Szasz, profesor emerit de psihiatrie.

„Toți cei interesați de sănătatea mintală ar trebui să fie cel puțin conștienți de critica szasziană a industriei sănătății mintale… medicina este o știință reală care se ocupă de fenomene biologice, în special de patologia celulară… Acum aruncați o privire la DSM și veți observa imediat că DSM nu se bazează deloc pe patologia celulară… Pentru multe dintre afecțiuni, explicațiile organice trebuie să fie EXCLUSE pentru a putea fi pus un diagnostic DSM… Crucial pentru Szasz este faptul că atribuirea bolii legitimează apoi la psihiatri și la alți profesioniști din domeniul sănătății mintale puterea de control social. Etichetându-i pe ceilalți ca fiind „bolnavi”, îi putem închide, le putem impune medicamente și îi putem separa de oamenii „normali” ca noi, deoarece există ceva fundamental în neregulă cu ei. Și putem justifica totul în numele științei. Dar de fapt este vorba despre control social. Industria sănătății mintale fabrică boli pentru a se legitima și a se hrăni și îi servește pe cei aflați la putere prin intermediul controlului social al devianților…. potrivit lui Szasz, știința bolilor mintale este doar o metaforă și împăratul este gol-goluț…. deși împăratul s-ar putea să nu fie complet gol, mie mi se pare că este adesea dezbrăcat până la chiloți.” – Gregg Henriques, Ph.D., conduce programul de doctorat combinat de psihologie clinică și psihologie școlară la Universitatea James Madison.

„În realitate, diagnosticul psihiatric este un fel de profilare spirituală care poate distruge vieți și care o face frecvent.” – Peter Breggin, medic psihiatru.

„…psihiatria modernă nu a reușit încă să dovedească în mod convingător cauza genetică/biologică a niciunei boli psihice… Pacienții [au fost] diagnosticați cu ‘dezechilibre chimice’, în ciuda faptului că nu există niciun test care să susțină o astfel de afirmație și… nu există o concepție reală despre cum ar arăta un echilibru chimic corect.” – Dr. David Kaiser, medic psihiatru.

„Nu există un dezechilibru biologic. Când oamenii vin la mine și spun: „Am un dezechilibru biochimic”, eu le spun: ‘arată-mi testele de laborator’. Nu există teste de laborator. Atunci care este dezechilibrul biochimic?” – Dr. Ron Leifer, medic psihiatru.

„Practic, oricine, la un moment dat, poate îndeplini criteriile pentru tulburare bipolară sau ADHD. Oricine. Iar problema este că oricine este diagnosticat chiar și cu una dintre aceste ‘boli’ declanșează distribuitorul de pastile.” – Dr. Stefan Kruszewski, medic psihiatru.

„Niciun comportament sau comportament neadecvat nu este o boală și nici nu poate fi o boală. Nu asta sunt bolile. Bolile sunt disfuncții ale corpului uman, ale inimii, ale ficatului, ale rinichilor, ale creierului. Febra tifoidă este o boală. Febra de primăvară nu este o boală; este o figură de stil, o boală metaforică. Toate bolile psihice sunt boli metaforice, prezentate greșit ca boli reale și confundate cu boli reale.” – Thomas Szasz, profesor emerit de psihiatrie, cunoscut mai ales pentru că a inventat termenul de ‘mitul bolii mintale’.

„Mi s-a părut cu o ironie forțată că psihiatria și-a pierdut literalmente mințile și, odată cu ea, mințile pacienților de care se presupune că ar trebui să se îngrijească.” – David Kaiser, medic psihiatru

„Toți psihiatrii au în comun faptul că atunci când sunt surprinși în fața camerelor de filmat sau la microfon, se încolăcesc și recunosc că nu există așa ceva ca boli ale dezechilibrelor chimice, nici examinări sau teste pentru acestea. Ceea ce fac în practică, mințind în toate cazurile, abrogând [revocând] dreptul la consimțământul în cunoștință de cauză al fiecărui pacient și otrăvindu-i în numele ‘tratamentului’ este de-a dreptul criminal.” – Dr. Fred Baughman Jr., neurolog pediatru.

„Psihiatria face afirmații nedovedite conform cărora depresia, boala bipolară, anxietatea, alcoolismul și o mulțime de alte tulburări, sunt de fapt în primul rând de origine biologică și probabil genetică… Acest tip de încredere în știință și progres este uluitor, ca să nu mai vorbim de naivitate și poate de iluzie.” – Dr. David Kaiser, medic psihiatru.

„Pe scurt, întreaga afacere de a crea categorii psihiatrice de ‘boală’, de a le formaliza prin consens și, ulterior, de a le atribui coduri de diagnosticare, ceea ce, la rândul său, duce la utilizarea lor pentru facturarea asigurărilor, nu este altceva decât un aranjament extins care furnizează psihiatriei o aură pseudo-științifică. Făptașii se hrănesc, bineînțeles, de la troaca publică.” – Dr. Thomas Dorman, medic internist și membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie.

„Cred că până când publicul și psihiatria însăși vor vedea că etichetele DSM nu sunt doar inutile ca ‘diagnostice’ medicale, ci au și potențialul de a face mult rău – în special atunci când sunt folosite ca mijloace de negare a libertăților individuale sau ca arme de către medicii psihiatri care acționează ca niște mercenari ai sistemului juridic.” – Dr. Sydney Walker III, medic psihiatru.

„Modul în care lucrurile ajung în DSM nu se bazează pe analize de sânge sau scanări ale creierului sau constatări fizice. Se bazează pe descrieri de comportament. Și asta este ceea ce reprezintă întregul sistem psihiatric.” – Dr. Colin Ross, medic psihiatru.

„Nu au fost găsiți markeri biochimici, neurologici sau genetici pentru tulburarea de deficit de atenție, tulburarea de opoziție provocatoare, depresia, schizofrenia, anxietatea, abuzul compulsiv de alcool și droguri, supraalimentația, jocurile de noroc sau orice altă așa-zisă afecțiune, boală sau tulburare mintală.” – Bruce Levine, Ph.D., psiholog și autor al cărții Commonsense Rebellion (Rebeliune de bun simț).

„Spre deosebire de diagnosticele medicale care transmit o cauză probabilă, un tratament adecvat și un prognostic probabil, tulburările enumerate în DSM-IV [și ICD-10] sunt termeni la care s-a ajuns prin consens între colegi.” – Tana Dineen Ph.D., psiholog.

„Cu cât este mai mare numărul de centre de tratament și cu cât acestea sunt mai cunoscute, cu atât mai mare este numărul persoanelor care solicită serviciile acestora. Psihoterapia este singura formă de tratament care, într-o anumită măsură, pare să creeze boala pe care o tratează.” – Dr. Jerome Frank de la Școala de Medicină a Universității Johns-Hopkins din Baltimore.

„Psihiatria și psihologia sunt cele mai profitabile profesii din America, iar dintre toți profesioniștii, cea mai mare rată de sinucidere se regăsește în rândul psihiatrilor și psihologilor.” – Chaitanya Charan das, scriitor.

A fost psihologul Sigmund Freud un escroc?

„Întregul sistem al gândirii psihanalitice clasice nu se bazează pe nimic mai substanțial decât spusele lui Freud cum că ar fi adevărate. Și acesta este motivul pentru care regretatul laureat al premiului Nobel pentru medicină, Sir Peter Medawar, a condamnat în mod faimos acest sistem ca fiind un stupid truc intelectual al încrederii.” – Frederick Crews, profesor emerit de limba engleză, Universitatea din California.

Să luăm în considerare activitatea celebrului psiholog evreu Sigmund Freud (1856-1939), pe care se bazează o mare parte din psihiatria și psihanaliza din zilele noastre. Ideile sale au avut un impact semnificativ asupra societății moderne. În scrierile sale, Freud mărturisește o dorință sexuală clară pentru mama sa și, din această cauză, a presupus că toți bărbații au făcut același lucru. Această piesă neștiințifică a perversiunii freudiene a fost promovată într-o asemenea măsură încât a ajuns să fie încorporată în psihologia zilelor noastre. De ce ar trebui ca întreaga lume să accepte această teorie bazată pe mărturisirea lui Freud cu privire la propria sa stare perversă? De-a lungul istoriei omenirii, astfel de gânduri au fost considerate de societatea tradițională ca fiind absurde și inacceptabile din punct de vedere moral, dar pentru Freud păreau complet naturale. Freud a spus:

„Am constatat și în cazul meu fenomenul de a fi îndrăgostit de mama și gelos pe tatăl meu, și acum îl consider un eveniment universal…”

Noțiunea lui Freud este neștiințifică și lipsită de orice dovadă, totuși restul lumii a fost zugrăvit în imaginea psihologiei freudiene. Freud a afirmat, de asemenea, că ar fi mai bine pentru oameni dacă ar avea relații sexuale cu ambele sexe. Din nou, această afirmație a fost făcută fără nicio dovadă. De fapt, mulți oameni de știință și academicieni au pus la îndoială legitimitatea psihanalizei freudiene, de exemplu, Frank L. Cioffi de la Universitatea Princeton, autorul cărții Freud and the Question of Pseudo-science (Freud și problema pseudoștiinței). În cele ce urmează sunt comentarii revelatoare despre Freud din partea unor academicieni prolifici și personalități notabile:

„El [Freud] a fost timp de mulți ani un consumator entuziast [de cocaină] până la punctul în care nasul îi sângera și se umplea de puroi – pe care îl trata cu mai multă cocaină… Prietenul lui Freud, Ernst von Fleischl-Marxov (1846-1891), devenise un dependent disperat după ce Freud îi prescrisese cocaină ca medicament pentru o tumoare dureroasă la mână. Nu există nicio îndoială că dependența i-a adus moartea timpurie…. Disfuncțiile nevrotice ale lui Freud se manifestau prin modele de comportament neobișnuit și prin afecțiuni psihosomatice – în special cele care afectau gura, organele genitale și anusul… de cele mai multe ori era deprimat cronic și prost dispus.” – David McCalden (1951-1991), scriitor.

„Nimeni nu a evaluat încă efectele halucinante ale cocainei asupra minții lui Freud în timpul anilor de formare a psihanalizei. Fără cocaină, ar fi putut Freud să creeze astfel de zboruri improbabile ale fanteziei umane?” – Martin L. Gross, scriitor și fost profesor asociat de științe sociale la Universitatea din New York.

„[Despre teoria freudiană] cred că este o indulgență atât de narcisistă încât nu pot să cred în ea.” – Sophie Freud, nepoata lui Sigmund Freud, doctorandă la Florence Heller School for Social Welfare.

„Un contributor major la tendința actuală de a accepta și încuraja homosexualitatea este Dr. Sigmund Freud… Cu alte cuvinte, homosexualitatea nu mai trebuia considerată o formă ilegală de desfrânare sau perversiune, în care cineva se angaja de bună voie cu o persoană de același sex…” – Dr. Tim LaHaye, scriitor.

„Nu vreau ca un domn în vârstă din Viena cu o umbrelă să-mi insufle visele sale.” – Vladimir Nabokov (1899-1977), romancier, critic, provenit dintr-o familie aristocratică rusă.

„[Credința freudiană și psihanaliza] nu au fost niciodată o știință. Freud a fost o modă, iar apoi a devenit demodat, complet absurd.” – Sonu Shamdasani PhD, istoric al psihologiei și cercetător asociat la UCL.

„Pentru mine, psihanaliza este o păcăleală – cea mai mare păcăleală făcută vreodată omenirii. Arătând cine sunt analiștii, cum lucrează, ce cred și ce au făcut, sper să demonstrez că Freud este un impostor. Dacă voi reuși, sunt suficient de idealist pentru a spera că lumea se va putea întoarce la credința în dragoste, idealuri, bun gust și politețe – ‘cărțile’ care au fost arse de Inchiziția freudiană.” – Edward R. Pinckney MD.

„Poveștile de seducție care oferă baza empirică propusă a complexului oedipian au fost de fapt o construcție a lui Freud, care a interpretat apoi suferința pacienților săi la auzul construcțiilor sale ca pe o confirmare. Freud a ascuns apoi în mod înșelător faptul că poveștile pacienților săi erau reconstrucții și interpretări bazate pe teoria sa a priori. De asemenea, el a schimbat retroactiv identitatea seducătorilor închipuiți din afara familiei (servitori etc.) atunci când povestea sa oedipiană cerea în schimb tați… Ceea ce a început ca o speculație care avea nevoie de sprijin empiric, a sfârșit prin a fi o presupunere a priori fundamentală.

Acum, la 100 de ani de la începuturile sale, teoria complexului oedipian, a sexualității copilăriei și a etiologiei sexuale a nevrozelor rămâne fără nicio validare empirică independentă….. ideea că copiii ar avea o atracție sexuală specifică față de părintele de sex opus este extrem de puțin plauzibilă… Freud a fost cea mai supraevaluată figură din întreaga istorie a științei și a medicinei, o figură care a provocat daune imense prin propagarea de etiologii false, diagnostice greșite și linii de investigație inutile… psihanaliza are multe de răspuns… încă de la începuturile sale, psihanaliza a fost denunțată ca fiind o pseudoștiință.

Până la începutul anilor 1960, filosofi ai științei precum Michael Polanyi, Karl Popper, Ernst Nagel și Sidney Hook au remarcat natura auto-autentică a afirmațiilor psihanalitice. Mai recent, au apărut relatări extrem de critice la adresa psihanalizei din partea lui Henri Ellenberger (1970), Frank Sulloway (1992/1979), Adolph Grunbaum (1984), Frank Cioffi (1969, 1970, 1972) și, cel mai recent, Malcolm MacMillan (1991).” – Profesor Kevin MacDonald PhD, Departamentul de Psihologie CSU – Long Beach.

„Ei traduc această filozofie a lui Freud, civilizația porcilor.” – Srila Prabhupada, renumit lider spiritual și erudit vedic.

„Cred că Sigmund Freud a avut conflicte sexuale în interiorul său pe care nu le-a rezolvat. Credința sa în bisexualitatea constituțională, de exemplu, a fost o scuză pentru anumite trăsături personale.” – Dr. Harold M. Voth, un psihiatru freudian de la Fundația Menninger.

„Am simțit vag un ușor aspect feminin în felul său de a fi și în mișcările sale. Criticii moderni sugerează că freudienii din zilele noastre sunt influențați de ‘sentimentele feminine și pasive’ ale lui Freud atât de mult încât ‘consideră asertivitatea și agresivitatea masculină ca fiind o manifestare nevrotică’.” – Biograful lui Freud, Ernest Jones.

„Nimeni nu a evaluat până acum efectele halucinante ale cocainei asupra minții lui Freud în timpul anilor de formare a psihanalizei.” – Martin L. Gross, autorul cărții Societatea Psihologică.

„Dr. Voth este convins că Freud a afișat ‘un grad considerabil de feminitate’ în personalitatea sa, o trăsătură care a colorat întreaga profesie, făcând din ceea ce el numește Dr. Freud ‘tulburat nevrotic’ un model… Aceste nevoi motrice s-au infiltrat și în psihicul a milioane de indivizi, refăcând o mare parte din personalitățile noastre după chipul său. Oferind catalogul său de nebunii ca simboluri ale normalității, Freud a obținut nemurirea…

Portretul care se conturează este cel al unui om condus de furia ostilității și invidiei, copleșit de depresie, dorințe de moarte, fobii și nevroze grave și debilitante. A fost denaturat din punct de vedere profesional de caracterul său extrem de superficial și de credulitate – antiteza unui om de știință. Omul Freud este mai degrabă filosoful nefericit decât cercetătorul neînfricat despre care societatea credea că va desluși cheia comportamentului nostru confuz.” – scriitorul evreu Martin L. Gross și Dr. Harold M. Voth, un psihiatru freudian de la Fundația Menninger.

„Nu se poate pune la îndoială decât faptul că o bună parte din impulsul pentru descoperirea psihanalizei a venit din ostilitatea generală a lui Freud față de creștinism…” – Stanley Rothman, într-un articol Group Fantasies and Jewish Radicalism publicat în numărul din toamna anului 1978 al revistei The Journal of Psychohistory.

„Psihanalistul Sandor Ferenczi relatează o declarație a lui Freud din 1932 care se referea la pacienți ca fiind ‘gloate’ și ‘buni doar pentru câștigat bani și pentru studiu’. Din 1884 încoace, Freud a fost, de fapt, un vânzător de ulei de șarpe. Apoi a început să experimenteze cu cocaină… Michel Onfray, un autor care a scris o monografie cuprinzătoare și critică despre Freud în anul 2010, a documentat decese cauzate de diagnosticele sale grosolane greșite… Psihoterapia a fost un potpuriu de tehnici preluate de la colegii anteriori, presărate cu o doză mare de fixații sexuale, cele mai multe dintre ele de natură exclusiv evreiască… În curând, folosind o șaradă a metodei științifice, Freud a început să presupună că majoritatea problemelor pacienților săi erau de natură sexuală…

Freud a experimentat în mod evident pofta oedipiană… a suferit apoi iluzia că anormalitatea sa era normală și universală… Freud i-a spus colegului său Karl Abraham că ‘prea mulți dintre noi sunt evrei. Nu vreau ca psihanaliza să devină o afacere națională evreiască’… Profesorul israelian de filozofie Yeshayahu Leibowitz a mers chiar mai departe și a susținut că psihanaliza lui Freud a fost ‘în primul rând o schemă evreiască de făcut bani’, iar acesta este un ‘semn rău pentru (noi) evreii’. El a continuat spunând că psihanaliza a fost ‘în întregime în mâinile evreilor’ și a ‘adus suferințe de nedescris pentru milioane de oameni’. – Richard Boyden, într-un articol despre care spune că se bazează în parte pe tratatul lui David McCalden, Exiles From History, vezi nota de subsol [iii].

Concluzie: se pare că profesia a fost infectată de o succesiune disciplică de șarlatanie freudiană.

Delirul despre sex

În plus, Freud și susținătorii săi financiari au promovat conceptul că orgasmul este necesar pentru sănătate. Astfel de narațiuni freudiene au proliferat în această cultură actuală dominată de sex, astfel încât unii oameni au impresia conform căreia cu cât fac mai mult sex, cu atât este mai bine pentru sănătatea și bunăstarea lor.

Cu toții avem liberul arbitru pentru a face propriile alegeri personale, totuși, mi se pare că nici această afirmație a lui Freud nu are o bază științifică. În legătură cu aceasta, remarc o carte intitulată Brain Gain (Câștigul cerebral), scrisă de autorul american, scriitor, academician și lider spiritual, Dr. Dane Holtzman, mai cunoscut sub numele de Danavir Goswami. Cartea aduce dovezi că lucrurile stau exact invers – că excesul de sex poate duce la tulburări de sănătate, inclusiv tulburări nervoase, prin pierderea de fluide corporale vitale. Se afirmă, cu referințe de la medici, că irosirea fluidelor corporale vitale scade vitalitatea și imunitatea, deoarece implică pierderea de proteine prețioase, lipoide, colesterol și minerale.

Se citează că zeci de genii de-a lungul istoriei au practicat celibatul din acest motiv, printre care Pitagora, Platon, Aristotel, Beethoven, Sir Isaac Newton, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Pascal, Spinoza, Kant, Thoreau, Handel, Schopenhauer, Nietzsche, Sidis, Tesla, care au trăit în celibat pentru a-și transmuta energia sexuală în dezvoltare intelectuală. În domeniul spiritual, Iisus Hristos, Sukadeva Goswami, profeții Ilie și Elisei, Ioan Botezătorul și mulți alții au fost celibatari. Printre femeile caste de faimă prolifică se numără: Ioana d’Arc, regina Elisabeta I, Florence Nightingale, Draupadi, Sita, Sfânta Tereza, Emily Dickinson, Mirabai, Sfânta Ecaterina, Maica Tereza și Fecioara Maria.

„A controla eficient impulsul sexual a fost și va fi întotdeauna considerat cel mai înalt test al înțelepciunii umane” – Auguste Comte, filozof francez.

De reținut, de asemenea, că o substanță vitală pentru creier este colesterolul. De fapt, creierul are cel mai mare conținut de colesterol dintre toate organele din organism. Cea mai mare parte a colesterolului din creier există în axonii celulelor nervoase. Potrivit unui studiu din anul 2014, intitulat Cholesterol in brain disease: sometimes determinant and frequently implicated (Colesterolul în bolile cerebrale: uneori determinant și frecvent implicat), vezi nota de subsol [iv].

„Colesterolul este esențial pentru fiziologia neuronală, atât în timpul dezvoltării, cât și la vârsta adultă… defectele în metabolismul colesterolului din creier pot contribui la sindroame neurologice.”

De asemenea, în sportul de box se știe că un luptător, pentru a-și păstra forța, nu ar trebui să întrețină relații sexuale înainte de o luptă. Se pare că există o știință validă în spatele acestei instrucțiuni. Dacă acceptăm cercetările detaliate în Brain Gain, atunci afirmația popularizată a lui Freud a dus, cel mai probabil, la o creștere a problemelor de sănătate mintală! S-ar putea ca Freud să fi fost de fapt cel cu o tulburare mentală? De ce a fost nevoit să vorbească la nesfârșit despre perversiune? Karl Jung, un psihiatru care a fondat psihologia analitică, a remarcat următoarele:

„Freud nu s-a întrebat niciodată de ce a fost obligat să vorbească continuu despre sex, de ce această idee a pus atâta stăpânire pe el. El a rămas inconștient că monotonia interpretării sale exprima o fugă de el însuși…”

Lucrarea lui Freud este, de asemenea, o inversare a valorilor creștine originale și a valorilor tradiționale care au existat în întreaga lume timp de mii de ani, inclusiv a valorilor vechilor culturi vedice.

„… trupul nu este pentru desfrânare… Fugiți de desfrânare… cel care se desfrânează păcătuiește împotriva propriului său trup. Ce? Nu știți că trupul vostru este templul Duhului Sfânt care este în voi, pe care îl aveți de la Dumnezeu, și că nu sunteți al vostru?” – (Biblia: Cartea I Corinteni 13, 18, 19)

„Prin urmare, unirea bărbatului și a femeii în scopul procreării este bunul natural al căsătoriei. Dar cel care face o proastă folosire a acestui bine care îl folosește în mod bestial, astfel încât intenția lui este asupra satisfacerii poftei.” – Sfântul Augustin, sfânt creștin.

„Practica castității este sfătuită de Hristos, învățată prin exemplul Său și practicată de Apostoli.” – Sfântul Francisc, sfânt creștin.

„Adulterul și curvia sunt interzise din mai multe motive. În primul rând, pentru că distrug sufletul; cel adulterin, din cauza nebuniei inimii sale, își va distruge sufletul”… adică ori de câte ori carnea domină spiritul… În al treilea rând, aceste păcate îi consumă averea, așa cum s-a întâmplat cu fiul risipitor, în sensul că ‘și-a risipit averea trăind în desfrânare’. – Sfântul Toma de Aquino, sfânt creștin.

„Atunci când veerya [fluidul vital] nu este folosit, este transformat în totalitate în ojas sakti sau energie spirituală și este stocat în creier… pierderea memoriei, bătrânețea prematură și diferite boli nervoase sunt atribuite pierderii mari a acestui fluid” – sfinția sa Sri Swami Sivananda.

„… în timpurile vedice, sexul era destinat procreării, nu recreării…. Am face bine să ne amintim că așa-zișii noștri strămoși primitivi nu au fost spălați pe creier de blitzul mediatic înnebunitor, saturat de nuanțe sexuale ascunse și evidente… În afară de procrearea sfințită, instituția căsătoriei era menită pentru satisfacerea dorinței sexuale corporale într-un mod reglementat, religios. Acest lucru îi va ajuta treptat pe ambii soți să realizeze inutilitatea tuturor plăcerilor trupești și se vor ajuta reciproc să avanseze împreună în călătoria de întoarcere către Krishna (Dumnezeu).” – Chaitanya Charan das, scriitor.

Spre deosebire de cultura modernă a sexului, scripturile originale ne informează că sexul ar trebui să fie rezervat doar pentru crearea de copii. Mai mult decât atât, și în mod tragic, cultura frenetică a satisfacției carnale din timpurile moderne pare să fi degradat cea mai prețioasă facultate a noastră – iubirea însăși. Cum își pot găsi tinerii și tinerele femei o cale stabilă într-un astfel de mediu? Caracterul efemer al lucrurilor riscă să lase un gol în inimă.

De exemplu, în vechile culturi vedice, tinerii bărbați erau instruiți ca brahmacarya până la vârsta de 25 de ani. Viața de brahmacarya presupunea o conduită în concordanță cu calea divină a conștiinței lui Dumnezeu; și devenea expert în învățătură, arte militare, administrație, consiliere spirituală etc., în funcție de calitățile individuale ale fiecărui om. Rămânând celibatari până la vârsta de 25 de ani, bărbații deveneau mai puternici din punct de vedere fizic și intelectual, nu mai slabi – energia lor nu era irosită pe promiscuitate și sex inutil. La acel moment, mulți bărbați se căsătoreau apoi, iar sexul era doar atunci cu scopul de a crește o familie (conștientă de Dumnezeu) – nu trebuia să fie făcut fără rost. Cultura vedică folosea, de asemenea, obiceiuri alimentare specifice pentru a evita stimularea dorinței sexuale, vezi nota de final [v] pentru detalii.

Politicile climatice ale laptelui – În căutarea hranei pentru un creier sănătos

În antichitate, vacile erau venerate și ofereau un aliment miraculos, laptele de înaltă calitate, bogat în colesterol, cu toate substanțele nutritive de care are nevoie organismul uman și care era benefic pentru creier și pentru gândirea superioară. Brahmanii și înțelepții antici puteau trăi doar cu lapte. Până în ziua de azi, în medicina ayurvedică, ghee, care este făcut din lapte, este folosit pentru a îmbunătăți memoria și a reduce tensiunea mentală. Timp de mii de ani, omenirea a băut lapte crud – orice impuritate poate fi eliminată prin simpla fierbere a acestuia înainte de a-l bea și acesta este cel mai bun mod de a bea laptele. Vacile nu erau vaccinate, iar laptele nu trecea prin procesul modern de pasteurizare, care distruge enzimele și care poate face ca laptele să fie mai greu de digerat pentru unele persoane. În culturile antice din întreaga lume, vacile nu erau considerate simple mărfuri comerciale care să fie vândute și exploatate, ci mai degrabă erau o parte esențială a unei comunități funcționale.

În zilele noastre, producția comercială de lactate poate implica utilizarea de hormoni de creștere, substanțe chimice artificiale, pesticide la fermă, vaccinarea vacilor, OMG-uri etc.; și mi se pare că laptele este de o calitate mai slabă din această cauză. Consumăm lapte crud de cel puțin 5.000 de ani, dar astăzi este ilegal în diferite țări să vinzi sau să produci lapte crud – de exemplu, acesta este cazul în Canada, în conformitate cu reglementările privind alimentele și medicamentele din anul 1991. Observ, de asemenea, că în SUA, în 2011, judecătorul Patrick J. Fiedler a luat o decizie uimitor de nedreaptă, în care a apreciat că „nu, reclamanții nu au dreptul fundamental de a produce și de a consuma alimentele pe care le alege… nu au dreptul de a încheia un contract cu un fermier… nu au dreptul de a deține o vacă”. Trei săptămâni mai târziu, el a demisionat din funcția de judecător și s-a alăturat unei firme de avocatură care reprezintă Monsanto, un important producător de hormoni de creștere rBGH pentru vacile de lapte comerciale, a se vedea nota de subsol [vi]. Ca răspuns la o astfel de nedreptate, unele orașe din SUA au aprobat inițiative de suveranitate alimentară care permit producătorilor de alimente să vândă alimente fără interferențe federale sau de stat.

Notez, de asemenea, actualul plan inspirat de ONU, exprimat de Departamentul irlandez pentru agricultură și de Agenția irlandeză pentru protecția mediului, de a ucide 200.000 de vaci de lapte în Irlanda, într-o încercare iluzorie de a opri schimbările climatice provocate de om. Realitatea este că emisiile de metan de la vaci nu provoacă schimbări climatice. A se vedea, de asemenea, cartea Transcending the Climate Deception Toward Real Sustainability (Depășirea înșelăciunii climatice către o sustenabilitate reală). Există mulți fermieri și grupuri independente în Irlanda care știu acest lucru, însă guvernul irlandez pare să fi închis orice dezbatere privind schimbările climatice și se pare că va plăti 5.000 de euro (5.622 de dolari) pentru fiecare vacă ucisă, în acest atac psihotic. Psihoza fiind definită ca o stare mentală acută sau cronică marcată de pierderea contactului cu realitatea.

Care sunt cauzele depresiei? Legăturile dintre toxicitatea din organism și problemele de sănătate mintală

Nu sunt medic, nu sunt aici pentru a oferi sfaturi medicale, acest articol se bazează pur și simplu pe propria experiență și pe cercetările mele inițiale, dar am remarcat cuvintele lui Thomas Szasz, profesor emerit de psihiatrie (1920 – 2012), cunoscut pentru că a inventat termenul ‘mitul bolii mintale’. Acesta afirmă:

„Niciun comportament sau comportament greșit nu este și nici nu poate fi o boală. Nu asta sunt bolile… Toate bolile mintale sunt boli metaforice, prezentate greșit ca fiind boli reale și confundate cu bolile reale.”

A fost Szasz corect în analiza sa? Zecilor de milioane de oameni li se prescriu medicamente biofarmaceutice pentru a rezolva așa-numitele probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea etc. Cu toate acestea, mi se pare că astfel de medicamente nu abordează cauza de bază a acestor probleme. Mai mult, se pare că nimeni nu știe cu adevărat ce anume cauzează depresia. Auzim despre factori precum dezechilibrul biochimic, stresul și predispoziția genetică, dar unde este baza științifică? Ar putea exista o altă cauză nerecunoscută de către profesie? Ce ziceți de factorii de mediu?

Luați în considerare faptul că globalizarea industrială a produs multe substanțe care sunt înregistrate ca poluanți, inclusiv mii de noi compuși chimici artificiali, toxine, nanoparticule și organisme modificate genetic (OMG) care încalcă principiul științific de precauție. În ultimele zeci de mii de ani, corpul uman nu a fost niciodată expus la aceste noi substanțe, astfel încât nu cunoaștem efectele pe termen lung. Instrumentele de drept al mediului ale ONU sunt în mare măsură neputincioase în ceea ce privește protecția sănătății umane și a naturii împotriva poluării tehnologice galopante a corporațiilor. În schimb, ONU se concentrează pe falsa schimbare climatică provocată de om din cauza CO2 și a metanului provenit de la vaci.

Observ că depresia a fost legată de proliferarea toxinelor care există în mediul modern la care suntem expuși. Un studiu intitulat Environmental Chemicals and Nervous System Dysfunction (Chimicale de mediu și disfuncția sistemului nervos), publicat în The Yale Journal of Biology and Medicine (Jurnalul Yale de Biologie și Medicină), a se vedea nota de subsol [vii], afirmă:

„Etiologia multor tulburări neurologice și/sau psihiatrice este obscură sau complet necunoscută. Pacienții afectați au frecvent plângeri nespecifice care sunt ușor de trecut ca fiind minore, temporare, psihosomatice, datorate stresului etc. Cu toate acestea, aceleași simptome subtile pot fi primele semne de intoxicație cu substanțe chimice de mediu și profesionale. Comunitatea medicală ar trebui să fie sensibilizată să ia în considerare substanțele toxice pentru sistemul nervos ca sursă a acestor simptome altfel inexplicabile, iar dovezile privind expunerile profesionale și de mediu trebuie incluse în diagnosticul diferențial al bolilor neurologice. Toxicitatea compușilor menționați în această recenzie este acum bine cunoscută, dar este posibil ca aceștia să reprezinte doar ‘vârful icebergului’.”

Expunerea la metale grele toxice, cum ar fi mercurul, plumbul și arsenicul, este cunoscută ca fiind cauza anxietății și/sau a depresiei. Literatura guvernamentală ne avertizează cu privire la neurotoxicitate, de exemplu, site-ul web al Consiliului consultativ național american pentru tulburări neurologice și accident vascular cerebral (US National Advisory Neurological Disorders and Stroke Council), a se vedea nota de subsol [viii], afirmă următoarele:

„Neurotoxicitatea apare atunci când expunerea la substanțe toxice naturale sau artificiale (neurotoxice) modifică activitatea normală a sistemului nervos. Acest lucru poate perturba sau chiar ucide în cele din urmă neuronii (celule nervoase), care sunt importante pentru transmiterea și procesarea semnalelor în creier și în alte părți ale sistemului nervos. Neurotoxicitatea poate rezulta în urma expunerii la substanțe utilizate în chimioterapie, radioterapie, terapii medicamentoase și transplanturi de organe, precum și a expunerii la metale grele, cum ar fi plumbul și mercurul, la anumite alimente și aditivi alimentari, pesticide, solvenți industriali și/sau de curățare, produse cosmetice și unele substanțe naturale.”

Se pare că factorul neurotoxic este rareori luat în considerare de medici sau psihiatri în legătură cu sănătatea mintală și depresia. Acest lucru se poate datora faptului că sănătatea mediului nu este de obicei predată în cadrul educației medicale. Pentru a face lucrurile și mai complicate, o dispoziție depresivă este de fapt un efect secundar comun al medicamentelor biofarmaceutice care sunt prescrise pentru a combate depresia, a se vedea Nota de subsol [ix].

Psihologia sufletului

Amintiți-vă că ‘psyche’ înseamnă ‘al sufletului’. Potrivit psihoterapeutului Neal M. Goldsmith Ph.D.:

„Înainte ca Wilhelm Wundt să deschidă primul laborator de psihologie experimentală în 1879, nu exista o disciplină academică a psihologiei separată de filosofie și biologie. Poate că ar fi trebuit să rămână așa cel puțin încă o vreme.”

În concluzie, mi se pare că psihiatria din zilele noastre este o știință falsă și că, pentru bunăstarea noastră, trebuie să reînvățăm adevărata ‘știință a sufletului’. Nu ne poate fi benefic decât să ne amintim adevărata noastră identitate de suflet etern – de copii ai lui Dumnezeu – aceasta este știința realizării de sine. Starea de bine este starea psihologică naturală a sufletului conștient de Dumnezeu și, în ciuda circumstanțelor externe, sufletul în sine nu este niciodată afectat de temporalitățile externe. În această realizare, sinele este protejat de bolile psihice ale acestei lumi actuale, întortocheate de haos, știință falsă și lăcomie. Mai mult, un punct comun atât în scripturile creștine, cât și în vechile scripturi vedice este acela că Dumnezeu își protejează devotații sinceri.

„Noi știm că nu fac o practică din păcat copiii lui Dumnezeu, pentru că Fiul lui Dumnezeu îi ține în siguranță, iar cel rău nu se poate atinge de ei.” – Ioan 5:18

„această însăși Personalitate Supremă a Divinității este controlorul suprem, venerabilul suprem, atotcuprinzător, pe deplin hotărât, pe deplin opulent, emblema iertării, protectorul sufletelor predate, milostiv, credincios promisiunii Sale,” – din Nectar de devoțiune de Srila Prabhupada, lider spiritual în tradiția Vaishnavismului vedic.

Mark Keenan este un fost om de știință la Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice al guvernului britanic și la Divizia de Mediu a Națiunilor Unite. Este cercetător asociat al Centrului de Cercetare a Globalizării (CRG).

Note:

[i] Source: https://www.irishtimes.com/opinion/letters/psychiatry-and-society-1.545412

[ii] Source: https://www.citizensinformation.ie/en/health/health-services/mental-health/admission-to-a-psychiatric-hospital/

[iii] Source: https://boydenreport.com/2021/09/03/sigmund-fraud-the-father-of-modern-psychoanalysis-and-gay-anti-christ-jewish-neurotic-charlatan/

[iv] Source: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4253844/

[v] Dieta vedică la care se face referire presupune evitarea cărnii, a peștelui, a ouălor, a usturoiului, a cepei, a alcoolului, a cafelei, a ceaiului și a tutunului, toate acestea fiind stimulente afrodisiacee. Rețineți că eminentul nutriționist danez Mikkel Hindhede (1862-1945), a declarat: ‘trebuie să concluzionăm că sexul, în manifestarea sa obișnuită în rândul ființelor umane civilizate, nu este produsul instinctului natural despre care se presupune în general că este, ci este un chimiotropism evocat sau un reflex condiționat (în sensul lui Pavlov) evocat ca răspuns la stimularea afrodiziacă prin alimente și băuturi, în special proteine animale, alcool, cafea și, de asemenea, tutun. Această reacție tropistă, atât în aspectele sale fizice, cât și în cele psihice, este supusă unui control voluntar prin intermediul dietei, o dietă vegetală alcalinizantă, săracă în proteine, reducând-o, în timp ce o dietă metanică acidă, bogată în proteine, o crește’.

[vi] Information on the Fiedler Ruling is available at http://axley.com/patrick-j- HYPERLINK „http://axley.com/patrick-j-%20fiedler”fiedler

[vii] THE YALE JOURNAL OF BIOLOGY AND MEDICINE 51 (1978), 457-468

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2595611/pdf/yjbm00133-0026.pdf referenced  in the article A dangerous link: Toxic chemicals and depression https://phlabs.com/a-dangerous-link-toxic-chemicals-and-depression

[viii] Source: https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/neurotoxicity

[ix] This is described in an article by health care professionals at https://phlabs.com/are-your-meds-creating-your-depression-be-proactive

De Mark Keenan, 24 Iulie 2023, Global Research