Europa in PERICOL! Se așteaptă din moment în moment explozia radioactivă a Dombas-ului

Experții europeni avertizează că problemele economice și sociale severe cu care se confruntă localnicii din teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina vor exploda, transformând zona Donbas într-o veritabilă „bombă radioactivă”.

Altfel vom asista la o migrație severă spre Europa de Vest, din zona Donbas, comparabilă cu migrația araba și cea africană. Peste 3 milioane de persoane sunt pregătite să ia cu asalt Europa.

În Donețk și Lugansk, oficialii sprijiniți de Rusia trec cu vederea problemele din ce în ce mai grave de mediu, iar acestea – pe termen lung – ar putea deveni o adevărată bombă. „Butoiul cu pulbere” din aceste zone stă să explodeze, iar milioane de ucraineni sunt deciși să își părăsească locurile natale și să ia cu asalt granițele europene.

O estimare recentă arată că 3 milioane de refugiați vor lua, într-un interval apropiat de timp, calea Uniunii Europene.

Conflictul neîncetat din Ucraina – întreținut, cu abilitate, de Rusia – poate avea ca efect și un dezastru produs de om, numai că, spre deosebire de dezastrul de la Cernobîl, în 1986, această perspectivă alarmantă nu este considerată o prioritate la nivelul Uniunii Europene. Și asta în pofida faptului că urmările ar fi dezastruoase nu numai pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă, o migrație masivă a cetățenilor ucraineni afectați către UE sau țările învecinate devenind, încetul cu încetul, o ipoteză de lucru care trebuie, neapărat, luată în calcul.

Evident, dezastrul de la Cernobîl a avut consecințe mult mai rapide și mai distructive – norul radioactiv din urma exploziei a acoperit cea mai mare parte din Europa într-o singură zi -, dar, spre deosebire de acea tragedie, problemele de mediu din Donbas continuă să nu atragă atenția politicienilor europeni.

Gravele probleme economice și sociale cu care se confruntă localnicii din zona teritoriilor ocupate din Donețk și Lugansk – controlate de trupele rusești – dispar de pe ”agenda de lucru” a instituțiilor europene și a guvernelor statelor europene, iar problemele de mediu existente și potențiale din Donbas, zona aflată în afara controlului guvernului ucrainean, sunt ignorate total.

În Republicile populare Donețk și Lugansk există aproximativ 170 de mine abandonate și într-o situație critică de instabilitate. Pentru a evita plata salariilor și investițiile necesare pentru achiziționarea de echipamente și utilaje necesare închiderii în siguranță a minelor, liderii locali din aceste teritorii, cu sprijinul rușilor, bineînțeles, optează pentru o metodă controversată – conservarea umedă a minelor, fără a lua în calcul consecințele distructive ale acestui demers.
Această conservarea umedă a minelor prin inundarea deliberată duce, automat, la suprafețe destabilizate unde se află în prezent infrastructură critică, clădiri rezidențiale și unități medicale.

Inundarea deliberată a minelor are ca efect imediat alunecări de teren și surparea solului (în prezent cu 15-20 de centimentri în Donbas) în zone ocupate de infrastructură critică, unități medicale, precum și clădiri rezidențiale.

În prezent, cvasi-republicile separatiste inundă chiar și minele care au fost închise înainte de 2014 prin tehnologia de conservare uscată, evitând să facă investițiile necesare pentru a executa operațiuni de drenare și renunțând la plata salariilor muncitorilor.

Nivelul mare al radiațiilor din apele din Donbas și concentrațiile ridicate de poluanți cimici și organici ar putea necesita, în scurt timp, evacuarea și refugierea a milioane de cetățeni ai acestor zone în UE și țările învecinate.
Situația din cadrul facilităților cu risc de radiații din teritoriile care nu se află sub controlul Ucrainei induc, inevitabil, riscuri probabile de contaminare a regiunii, în special a apelor – râuri, baraje, acumulări de apă.

În 1979, o explozie nucleară la mina de cărbuni „Yuny Kommunar” de lângă Yenakiyevo a fost provocată la o adâncime de 903 m pentru a elimina acumulările de metan din mina de cărbune. A rezultat o capsulă asemănătoare unei ”sticle” cu 100 tone de apă radioactivă. La acel moment, experimentul s-a dovedit a fi un eșec total, iar mina a fost închisă după accidentul de la Cernobîl, scrie gândul.ro.