Europa, obligată să accepte metisarea (amestecarea raselor)

Nicolas Sarkozy:„ Amestecarea raselor nu este o alegere, este o obligație”

„Refuzul de a primi refugiați este, în principiu, scuzați-mă că o spun atât de franc, un pericol pentru Europa” (Angela Merkel)

În ianuarie 2000, cotidianul Liberation a dat publicității un Raport al Organizației Națiunilor Unite – Divizia Populație. Raportul scotea în evidența că Europa, confruntată cu un declin demografic accentuat, are nevoie de 160 de milioane de imigranți în următorii 25 de ani. Experții ONU, care au întocmit raportul, au mers până acolo încât au împărțit,  pe țări, „cotele” necesare păstrării echilibrului demografic: Franța – plus 23 milioane imigranți pană în 2025; Italia – plus 26 milioane; Germania – plus 44 milioane. Un Raport oficial al ONU de care europenii, în zdrobitoarea lor majoritate, nu au avut cunoștință, iar cei puțini care au aflat de el nu i-au acordat nicio atenție.

Pe 17 decembrie 2008, la Palaiseau, aflat la tribuna summitului „Egalite des chances et diversite”, Nicolas Sarkozy, președintele Franței, a spus:  „Care este scopul? Asta trebuie spus: scopul este metisajul! Provocarea amestecării raselor este provocarea secolului XXI. Nu este o alegere, este o obligație! Este un imperativ! Nu putem să facem altfel, decât cu riscul de a ne confruntă cu probleme considerabile. Trebuie să ne schimbăm, așa că o vom face! Vom schimbă toate în același timp: în întreprinderi, în administrație, în educație și partidele politice. Vom îndeplini obligațiile asumate.  Dacă acest voluntarism republican nu va funcționa, atunci vom trece la metode de constrângere.”

Așadar: amestecarea raselor, obligație, imperativ, îndeplinirea obligațiilor asumate, metode de constrângere!  Această declarație nu a provocat reacții notabile sau majore. După ea a fost la fel de liniște că și înainte de ea. Întrebarea „obligații asumate, față de cine?” nu a fost pusă!

În luna octombrie 2017, de la tribună summitului „Uniunea Europeană – Africa”, Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, declara: „Daca nu le vom oferi (imigranților n.a.) mijloacele legale de imigrare către Europa și în interiorul Europei, vom fi pierduți.”!

În luna decembrie 2017, într-un interviu acordat Politico, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Imigrație, declara: „Imigrația  de masă este o chestiune în care Bruxelles a angajat Europa pe termen lung. Imigrația este profund legată de politicile noastre în materie de economie, de comerț, de educație, de locuri de munca… A-i programa pe europeni să accepte imigrația de masă este nu numai un imperativ moral, dar, deasemenea, și un imperativ economic și social pentru un continent care îmbătrânește și una dintre cele mai mari provocări ale viitorului apropiat.”

Așadar: programarea europenilor și imigrația „o chestiune în care Bruxelles a angajat Europa pe termen lung”! Sarkozy vorbea despre „obligații asumate”. La întrebarea „obligații asumate, față de cine?”, răspunsul l-a dat Dimitris Avramopoulos: Față de Bruxelles – cel care a angajat Europa pe calea asta!

Pe 11 decembrie 2018, la Marrakech, va fi semnat Pactul Global de imigrație. Imigranților li se va oferi, așa cum își dorea președintele Comisiei Europene, și cum își dorește de atâta timp ONU, „mijloace legale de imigrare către Europa”. Amestecarea raselor, „provocarea secolului XXI”, despre care vorbea Nicolas Sarkozi în urmă cu 10 ani,  va intră în linie dreaptă.

În timpul acesta, unii continuă să susțină că în spatele acestui proiect de dimensiuni globale se află ori evreii, ori Puțin, ori americanii. Sau toți împreună! În rest, în Europa, tot cu unele excepții notabile, este relativ liniște. Mulți europeni au fost deja programați!

Bogdan CALEHARI