Expert din SUA lămurește: Se moare cu sau de COVID? „Pe măsură ce am făcut autopsiile, am descoperit că…”

Prof. dr. Mary E. Fowkes, șefa Serviciului de Autopsii și Neuropatologie de la Spitalul Mount Sinai, New York, a acordat un interviu jurnalistei Andreea Sava și a făcut dezvăluiri importante despre noul coronavirus

Întrebată ce poate să afle un cercetător despre COVID-19 dacă face o autopsie, Mary E. Fowkes a spus că a descoperit anomalii importante, la care nu se aștepta. ”Dintre cei 28 de oameni din departamentul nostru care fac autopsii, numai patru au fost dispuşi să facă aceste autopsii. Pentru că nu ştiam dacă echipamentul de protecţie chiar ne poate proteja. Dar niciunul dintre noi nu s-a infectat”, a declarat medicul.

”Pe măsură ce am făcut autopsiile, am început să descoperim că mulţi dintre pacienţi aveau mici cheaguri de sânge pe creier, ceea ce a dus la AVC-uri, în ficat. Ştiam că vor fi probleme la plămâni şi am găsit cheaguri şi în plămâni, emboliile de care spuneam, dar şi cheaguri mai mici, de anevrisme care se formau în plămâni. Deci autopsiile au scos la iveală lucruri surprinzătoare, care nu ar fi fost descoperite dacă nu am fi făcut autopsiile. (…) Am mai descoperit că hipertensiunea era cel mai important factor de risc şi că insuficienţa cardiacă, arteroscleroza, diabetul şi obezitatea, care afectează şi ele vasele de sânge, sunt factori de risc. Deci, dacă facem autopsii, putem să căutăm anomalii în toate organele şi să vedem schimbările”, a mai declarat Prof. dr. Mary E. Fowkes.

COVID-19 te ucide? Majoritatea victimelor au fost ucise de acest virus sau au murit având şi acest virus, iar cauza decesului a fost alta?

”Eu aş spune că, dintre cele 100 de cazuri analizate, COVID a fost responsabil de toate decesele. Cu toate acestea, în cel puţin un caz, persoana a luat hidroxiclorochină, iar aceasta a contribuit la moartea sa. Deci el avea COVID, dar cel mai probabil hidroxiclorochina a fost cea care l-a ucis. Nu ar fi luat această substanţă dacă nu ar fi avut COVID, deci COVID i-a adus moartea, dar nu a fost cauza principală a morţii pacientului respectiv.

Am mai avut un caz în care pacientul a făcut complicaţii din cauza tratamentului, pentru că i se oxigena puţin sângele din cauză că plămânii erau extrem de afectaţi. A trebuit să fie folosit un aparat care să oxigeneze sângele pacientului. Dar, la folosirea acestui aparat, uneori intră şi aer în sistemul vascular şi pacientul a murit din cauza aerului care a ajuns în vasele de sânge, care a ajuns la creier şi care i-a cauzat moartea. Deci a murit din cauza COVID, dar nu în mod direct din cauza lui. A murit din cauza complicaţiilor terapeutice în urma tratamentului pentru COVID-19. Am descoperit că, dacă un pacient are COVID şi moare, în cele din urmă virusul este de vină pentru decesul pacientului”.

Am descoperit dovezi că virusul poate avea o legătură foarte strânsă cu sistemul vascular
”Când am început să fac autopsiile, mă aşteptam să văd dovezi ale virusului care afectează creierul similare cu encefalita ecvină estică, cu encefalita West Nile şi cu alte infecţii virale care dau stări de confuzie şi care afectează creierul. Şi nu am găsit nicio dovadă de encefalită. A fost uimitor. În schimb, am găsit cheaguri de sânge şi accidente vasculare în mai multe zone, ce nu puteau fi explicate de modul obişnuit în care se produce un accident vascular. În mod normal, dacă un pacient este mai în vârstă şi suferă de boli vasculare, cum este arteroscleroza, şi dacă se formează un cheag, acesta se formează într-o zonă şi, în timp acesta se vindecă şi apoi, poate face un alt anevrism într-o altă zonă. În cazul COVID, vedem mai mult accidente vasculare în mai multe zone, în zone diferite ale creierului. Este ceva neobişnuit şi nu am văzut niciodată aşa ceva la nicio infecţie virală şi la nicio altă boală”, a mai spus șefa Serviciului de Autopsii și Neuropatologie de la Mount Sinai.

”Când a început epidemia de COVID, veneam aici şi ştergeam totul. Ştergeam clanţele, receptoarele telefoanelor, tastaturile, totul… Ne spălam pe mâini 20 de secunde şi chiar le număram…. dar nu prea purtam măşti. Acum, totul s-a schimbat şi ştim că ajută să porţi mască. Cel puţin 80% din populaţia New York-ului poartă mască. Acum, mă spăl pe mâini înainte să mănânc, port masca dacă ies din birou. Dacă vine cineva în biroul meu, port masca…”

Andreea Sava: Şi pe stradă? Purtaţi masca şi în spaţii deschise?
Prof. dr. MARY E. FOWKES: ”Da, mereu. Toată lumea o poartă. A fost îngrozitor… De regulă, străzile din New York sunt foarte pline de oameni. În perioada de vârf a epidemiei, străzile erau de parcă ar fi fost ora 2 dimineaţa”.