Fondatorul Source Institute: „Țineți-i pe cei dragi DEPARTE de facebook”. O pledoarie care ne dă fiori

Salim Verani este un antreprenor, educator și scriitor. Este fondatorul Source Institute, care dezvoltă educația peer-to-peer, metode care ajută oamenii să învețe ceea ce este relevant în contexte foarte schimbătoare. Printre programele Source Institute se numără: Leancamp, Village Accelerator, The Africa Prize and The Sources, etc.

Verani a creat programe educaționale startup pentru organizații de top ale lumii, pentru Academia Regală de Inginerie din Marea Britanie și pentru 3 universități aflate în top 10 mondial.

Țineți-i pe cei dragi departe de facebook

Am scris pentru prietenii și familia mea, pentru a explica de ce a devenit politica de confidențialitate Facebook într-adevăr dăunătoare. Poate vă va ajuta și pe voi. La sfârșit veți putea găsi și referințe externe.

,,Da… voiam să te întreb de ce renunți la Facebook” – este întrebarea vinovată pe care am tot auzit-o zilele astea. Ca și cum noi știm că Facebook-ul este rău, dar de fapt nu prea am vrea să știm acest lucru.
Am fost un susținător înrăit al Facebook-ului – unul dintre primii utilizatori din grupul meu social, care a susținut ce metodă bună era pentru a ține legătura în 2006. Am corupt-o pe mama și pe frații mei, apoi pe încă vreo 20 de oameni. Ba chiar am predat despre introducerea pe piață a Facebook-ului într-unul din cele mai mari proiecte educaționale tehnologice din Marea Britanie, Digital Business Academy. Sunt tehnician și comerciant – și pot vedea implicațiile – iar până acum nu m-au îngrijorat. Nu prea le-am acordat atenție oamenilor ezitanți în privința problemelor de confidențialitate.

Doar verificam…

În timpul concediului, m-am gândit să-mi rezerv câteva minute pentru a verifica noua schimbare în politica de confidențialitate cu o atitudine precaută. În privința informațiilor noastre financiare și referitoare la locație, au existat niște posibilități îngrijorătoare. Se pare că suspiciunile mele deja s-au adeverit acum 2 ani! Acele câteva minute s-au transformat în câteva zile de cercetare. Am respins multe pretenții care ar putea fi considerate plauzibile din punct de vedere tehnic, care necesită puțină investigare, precum permisiunile excesive ale aplicațiilor Android. Dar au mai rămas încă multe, și am considerat că tehnicile pe care le cunosc ar fi practica standard în ceea ce privește piața de date.

Această recentă schimbare de confidențialitate de pe 30 ianuarie mă sperie.

Facebook a fost întotdeauna mult mai rău decât toate celelalte companii tehnologice ce dețin înregistrări de confidențialitate dubioase, dar acum a intrat în ligă. A scăpa de Facebook nu este necesar numai pentru a te proteja pe tine însuți, dar și pentru a-ți proteja prietenii și familia. Ar putea fi un punct fără întoarcere – dar nu este prea târziu pentru a prelua controlul.

O scurtă listă de practici Facebook

Nu este vorba doar despre ceea ce Facebook spune că va lua și va face cu informațiile tale, ci e vorba despre ceea ce nu spune, dar face oricum, din cauza acelor portițe pe care și le creează când vine vorba de „Termeni și condiții” și pur și simplu nu se ține de cuvânt. Nici nu mai este nevoie să apăsăm pe „Sunt de acord”. Politica de confidențialitate se schimbă numai, iar tu rămâi în continuare pe Facebook, deci o accepți. Ups!

Facebook nu îți păstrează datele în siguranță, și nici anonime, oricât ai încerca să-ți limitezi setările de confidențialitate. E o capcană. Există numeroase încălcări ale confidențialității: trimite acordul tău față de anumite produse către agenți publicitari sau politicieni, urmărește tot ceea ce citești pe internet, folosește informațiile prietenilor tăi pentru a afla lucruri personale despre tine – iar aceste lucruri nu au buton de oprire.

Facebook oferă datele tale și „terților” ori de câte ori folosești aplicații, și pretind că tu ești cel care acționează. Astfel, îi permiți Facebook-ului să-și încalce politica de confidențialitate atât în privința ta, cât și a prietenilor tăi. E ca atunci când fratele meu mă punea să mă bat singur și mă întreba „De ce faci asta?”, apoi îi spunea mamei că nu e vina lui.

Pe măsură ce m-am adâncit în miezul problemei, am descoperit cum ne spionează Facebook – ceea ce am și verificat de două ori folosind articole din surse de știri de renume și din studii academice care au fost cercetate amănunțit. Puse laolaltă, pare o nebunie!

•Dețin și continuă să creeze acorduri false asupra produselor, pe care le trimit prietenilor din partea ta – dar tu nu vei afla asta niciodată.
•Oriunde vezi butonul „like” pe o pagină web, Facebook vede ceea ce citești. Caută cuvintele cheie de pe pagină și ți le asociază. Știe cât timp petreci pe diverse site-uri și pe ce subiecte.
•Îți citesc mesajele private și conținutul link-urilor pe care le trimiți în privat.
•Au introdus proprietăți care îți pornesc microfonul de la telefon – luând în considerare schimbarea setărilor de confidențialitate privind înregistrările, se prea poate ca supravegherea audio să aibă loc fără ca noi să știm.
•Îți pot accesa fotografiile, și prin recunoașterea feței îți vor găsi locația, chiar dacă fotografiile nu sunt pe Facebook (pozele făcute cu telefonul mobil conțin dată, oră și informații GPS).
•Folosesc campanii înșelătoare pentru a-ți determina prietenii să dezvăluie informații pe care le doreau private.
•Folosesc informațiile pe care le au despre tine, din like-urile tale, din ceea ce citești, ceea ce tastezi dar nu postezi, pentru a crea o imagine cât mai exactă despre cine ești – chiar dacă pretinzi că vrei să rămână un secret. Există tehnici statistice, care se folosesc pe piață de secole, și care presupun corelarea între comportament și însușiri. Chiar dacă nu ai postat niciodată nimic, ei îți pot ghici vârsta, sexul, orientarea sexuală și viziunea politică. Atunci când postezi, află încă și mai multe. Apoi fac aceste informații publice băncilor, societăților de asigurări, statului, și desigur, agenților publicitari.

„Nu am nimic de ascuns”

Mulți oameni nu sunt îngrijorați, pentru că simt că nu au nimic de ascuns. De ce să le pese lor de unul ca mine, mic și neînsemnat? De ce să îmi fac griji din moment ce nu fac nimic greșit?

Una dintre cele mai evidente probleme are legătură cu societățile de asigurări. Informațiile pe care le au despre tine îți pot prezice viitorul. Faimoasa poveste a adolescentei însărcinate, care a fost expusă de către magazinul Target, după ce i-a citit lista de cumpărături – genți de mână mai mari, pastile pentru dureri de cap, țesături – și i-a trimis o felicitare cu mesaj pentru publicitate, dar care a ajuns pe mâna tatălui neștiutor. Ups.

Același lucru ți se întâmplă și ție, informația poate fi dezvăluită oricărei societăți și nu poți controla acest lucru.
Din „Termeni și condiții” (și nu politica de confidențialitate – ai observat?):
„Ne dai permisiunea de a-ți utiliza numele, fotografia de profil, conținutul și informațiile referitoare la conținutul comercial, sponsorizat sau asemănător (cum ar fi marca pe care o preferi), pe care ți-l oferim sau îmbunătățim.”
Mai apoi: „Informații înseamnă fapte și date despre tine, inclusiv acțiunile utilizatorilor și neutilizatorilor care interacționează cu Facebook-ul.”

Deci se referă la toate informațiile pe care le colecționează despre tine fără să-ți spună. Tot ce citești online, tot ce postează alții despre tine, toate tranzacțiile tale financiare private.
Iar datele tale se completează cu cele ale prietenilor tăi pentru a face imaginea și mai clară. Nu e vorba numai despre tine și datele tale, ci și ce se întâmplă când sunt toate puse laolaltă.

Nu se pune problema că avem ceva de ascuns, ci că trebuie să păstrăm un important drept al libertății – dreptul la confidențialitate, dreptul de a avea o părere despre modul în care este folosită informația despre noi înșine. Renunțăm la toate aceste drepturi pentru totdeauna prin faptul că folosim Facebook-ul.

Dacă ai fost vreodată de acord cu ceva ilegal într-o conversație privată pe Facebook sau ți-ai exprimat sprijinul pentru o cauză politică, acest lucru va putea fi folosit împotriva ta în viitor, mai ales de către statul unei alte țări. S-ar putea să fii arestat pentru că te afli într-un loc nepotrivit la momentul nepotrivit, sau ai putea fi oprit la aeroport într-o zi, fiind nevoit să faci pușcărie pentru ceva considerat ilegal, ceva ce ai recunoscut că ai făcut cu cinci ani în urmă. În New York, o echipă SWAT a spart casa unui comedian pentru o glumă pe care acesta a postat-o. Forțele legii se mai înșeală, iar tu le oferi mai multă putere și mai multe ocazii să se înșele. Le încarci pistolul, ți-l pui la tâmplă și-l oferi oricui e dispus să-ți cumpere datele personale.

Nu este nevoie să vorbim ipotetic despre supravegherea statului. Unul dintre primii investitori în Facebook pe nume Greylock este în legătură directă cu o firmă de investiție în CIA numită In-Q-Tel. Potrivit paginii lor web „identifică tehnologiile de ultimă oră pentru a ajuta CIA și Serviciul de Informații SUA în misiuni”. Și în caz că nu ați auzit – s-a descoperit că datele de pe Facebook sunt trimise direct programului de supraveghere PRISM.

Broker-ii de date comerciale

După cum urmează să vă explic, cele mai multe informații reușesc să iasă la iveală oricum. Nici nu este nevoie de programe ANS datorită societăților care se ocupă cu piața de date, căci acestea te scot din anonimat și îți scot datele la vânzare din nou și din nou. Acest lucru este realizat sistematic și automat. Există și o industrie. Există piețe de desfacere unde se cumpără și se vând datele consumatorilor, inițial create de agenții de credit și societăți de corespondență directă, apoi dezvoltate de industria de navigatori, atunci când Internet Explorer era în vogă, iar acum au mai multe informații ca niciodată. Un exemplu recent este RapLeaf, care a colecționat și a dezvăluit informații de indentificare personală, inclusiv ID-uri de Facebook și MySpace. Au încetat în urma unor controverse grave, dar răul era deja făcut, și mai erau și alte societăți care au scăpat de presă și au continuat să practice același lucru. Nu este vorba despre anunțurile pe care ți le direcționează agenții, ci despre datele tale, pe care le cumpără și mai apoi încearcă să le vândă.

Unde ai putea călători în viitor? Ai încredere să-ți lași datele personale în baza sistemului lor de aplicare a legii? Ei ți le cumpără.

Update 2017: Facebook a anunțat că se aliază cu patru dintre cei mai mari brokeri de date corporative din lume.

Interceptarea convorbirilor tale

Nu ai nevoie de o teorie a conspirației pentru a fi îngrijorat. Mark Zuckerberg însuși și-a dezvăluit intențiile în mod public:

•Să fie intermediar în comunicarea personală.
De aceea au creat Messenger și au cumpărat WhatsApp, dar să nu uităm că au mai încercat și altele. Când au creat email-ul Facebook, au profitat de utilizatorii care își sincronizau contactele. Au făcut în așa fel încât adresa @facebook.com să fie implicită. De ce? Pentru ca prietenii tăi să îți trimită email-uri pe adresa @facebook.com în locul adresei obișnuite de email, astfel încât să poată și Facebook-ul să-ți citească email-urile.
•Să facă comunicarea personală publică de-a lungul timpului.
De aceea au schimbat încet încet setările de confidențialitate implicite astfel încât să fie publice, le-au făcut mai greu de accesat, iar acum pretind că opțiunea „ajutor” va rezolva ceva.
În realitate, există o mulțime de încălcări ale confidențialității care nu pot fi dezactivate, cum ar fi permiterea agenților publicitari să trimită acordul tău prietenilor tăi, urmărirea paginilor pe care le citești pe internet sau colecționarea informațiilor despre tine. Nu le poți opri!

Facebook nu te lasă să distribui ce vrei tu

Chiar dacă nu ai nimic de ascuns, ar trebui să te îngrijorezi că, dimpotrivă, Facebook va ascunde ceea ce tu vrei să împărtășești. Te filtrează.
De obicei, după întrebarea „Nu mi-ai văzut postarea de săptămâna trecută?” urmează răspunsul „Chiar aveam de gând să te întreb de ce te lași”.

Dacă ai avut vreodată o astfel de conversație, ai observat că există o discrepanță între așteptările pe care le ai după ce comunici ceva pe Facebook și ceea ce se întâmplă de fapt. Practic, Facebook îți filtrează postările în funcție de cât îi vor determina ele pe ceilalți să îl folosească mai mult.

S-ar părea că Facebook-ul este singura cale de a păstra legătura. Prin intermediul fotografiilor și al comentariilor. Ai senzația că toată lumea e acolo și afli cam tot ce se întâmplă cu viețile lor.
În realitate, multe dintre postările tale nu sunt văzute de nimeni! Și tu ratezi din postările lor. Doar pentru că tu primești tot ce trebuie de la prietenii tăi, nu înseamnă că orice pleacă de la tine ajunge la ei.
Nici mesajele private nu sunt extraordinare. Câte mesaje trimiți și nu primești răspuns? Câte mesaje poți uita? Și câte poți rata? Așa vrei să-ți tratezi prietenii?

Nu este o metodă de încredere pentru a ține legătura.
În ultima lună, am încetat pur și simplu să mai folosesc Facebook-ul. S-a întâmplat ceva uimitor. Oamenii mi-au dat telefoane, și chiar am recuperat astfel. Am vorbit mai mult cu familia mea. Fratele meu mi-a trimis email-uri. Prietenii au apărut la ușa mea să mă salute.
Să-i spunem… viață socială.

Cenzură politică

Facebook blochează postările a căror conținut politic îi displace. A blocat postări legate de Fergusson și alte proteste politice. Când Zuckerberg a luat-o, chipurile, puțin razna, și a interzis cuvântul „intimitate” la întâlnirile Facebook-ului, a fost blocat și nu a mai putut fi postat pe Facebook. Primeai doar un mesaj de eroare: „conținut inadecvat”. Mda… inadecvat pentru cine?

Totuși nu ar trebui să fim surprinși. Facebook nu este o platformă neutră – trebuie să fim conștienți de planurile oamenilor din spate. Zuckerberg și-a făcut intențiile publice. La fel a făcut și primul membru al administrației Facebook, conservatorul Peter Thiel. În tinerețe a scris o carte în care a provocat multi-culturalismul la Stanford, iar acum promovează o teorie (Memetic Desire) care, printre alte lucruri pozitive, poate utiliza grupurile sociale ale oamenilor pentru a le manipula dorințele și intențiile. (Sunt fanul lui Thiel când vine vorba de lansări – dar să nu uităm că nu știe toată lumea acest lucru.)

Facebook le permite și organizațiilor politice să blocheze comunicarea. Este nevoie doar de câțiva oameni care să declare același articol ca fiind „agresiv” și dispare din noutăți. Se abuzează des de această metodă. Pot bloca orice articol de pe Facebook dacă îmi conving câțiva prieteni să-l declare agresiv. Cenzură ieftină și ușoară.
Update 2017: Am văzut cum a afectat acest lucru alegerile din SUA. La noutăți apăreau viziuni politice opuse filtrate, iar știrile false se răspândesc repede deoarece astfel de titluri ne întăresc convingerile și suntem mereu bucuroși să le distribuim.

Vreau doar să spun că nu este bine să te lași în baza Facebook-ului pentru a comunica cu oamenii importanți pentru tine. Obiceiul tău de a apela la Facebook îi influențează și pe alții să facă același lucru.

E un cerc vicios.

Îți strică relațiile cu mulți oameni, pentru că îți dă impresia că țineți legătura, când de fapt nu o faceți. În cel mai bun caz, ții legătura cu o versiune filtrată a prietenilor tăi. Relațiile interumane dispar și sunt înlocuite cu unele bazate pe postări prietenoase pe Facebook.

Facebook nu vrea numai să-ți citească conversațiile, ci și să le controleze.

Trădarea prietenilor

Chiar dacă pe tine nu te deranjează să folosești Facebook-ul, totuși îți forțezi prietenii și familia să facă același lucru. Chiar și pe aceia care nu au Facebook sau îl folosesc sub un nume fals.

Dacă ai folosit vreodată sincronizarea contactelor pe Facebook, sau ai folosit Facebook pe telefon, atunci a intrat în posesia listei tale complete de contacte. Nume adevărate, numere de telefon, adrese, email-uri, orice. Apoi se folosesc de asta pentru a crea „profiluri fantomă” ale cunoscuților tăi care nu sunt pe Facebook. Non-utilizatorii au ocazia să vadă acest lucru atunci când primesc email-uri de la Facebook, ce conțin datele lor personale.

Utilizatorii Facebook pot vedea acest lucru atunci când încarcă o fotografie a unui non-utilizator, care este imediat etichetat. Prietenul meu nu este pe Facebook, dar din moment ce eu și cu alți prieteni folosim aplicația Facebook pe telefon, Facebook i-a obținut numele și informațiile de contact, plus că știe cine îi sunt prietenii, deoarece l-a găsit în contactele și apelurile acestora. Doar câteva fotografii cu fața lui și gata – îl pot identifica în poze – la care se mai adaugă și locația din fotografii pentru profilul fantomă. Multe alte tehnici Facebook funcționează pentru profilul fantomă. În plus, se pot face multe presupuneri, pe baza similarităților statistice în funcție de prietenii săi.

Deci practic, i-am trădat pe prietenii noștri care doreau să rămână confidențiali. Facebook ne-a păcălit. Dar mai sunt și alte trucuri.

„Confidențialitatea” nu este aplicată așa cum spune Facebook

Precum profilul fantomă, Facebook poate și să „deducă un like” în funcție de restul informațiilor despre tine, cum ar fi ceea ce citești pe internet sau cum folosești aplicațiile atunci când te loghezi cu Facebook sau ce apare pe factura cardului tău de credit. I-am putea spune „like fantomă”. Asta le permite să te expună și mai multor agenți comerciali.

Se știe deja că Facebook colecționează aceste informații. Tehnica „like-ului fantomă” este pur și simplu utilizarea standard a tehnicilor statistice pe piața bazelor de date. Dacă citești mult pe un anumit subiect, probabil că îți și place. Cam asta e ideea. Aceste tehnici au fost folosite încă din anii 80, și uneori pot fi aleși chiar studenți de la statistică pentru a se ocupa de asta. Dar bineînțeles că Facebook angajează cei mai buni oameni în domeniu și caută să deschidă drumuri pentru inteligența artificială artistică. În Europa, Facebook este obligat de lege să afișeze informațiile pe care le are despre tine – dar refuză. Deci iată o altă clasă de acțiune împotriva lor.

Permisiunea

Prin labirintul redefinirilor unor cuvinte precum „informație”, „conținut” și „date”, îi permiți Facebook-ului să colecționeze tot felul de informații despre tine și să o prezinte agenților publicitari. Numai cu permisiunea ta, spun ei, dar definiția „permisiunii” include utilizarea aplicațiilor și nu numai.

Și ție ți se păreau enervante cererile de la Farmville. De fiecare dată când găseai una, acel prieten de fapt îți dezvăluia informațiile „terților”. Înțelegi cum funcționează? Îi spui Facebook-ului că e pentru „prieteni”, dar prietenul tău poate da mai departe, majorității aplicațiilor.

Deci practic, tot ce este restricționat la „prieteni” nu prea contează de fapt. Prin simplul fapt că stai pe Facebook, o mulțime de informații sunt colecționate, combinate, distribuite și folosite.
Ei spun că sunt „anonime”, dar în realitate sunt foarte ușor de scos din anonimat. Multe date anonime, precum ce și când ai postat, fotografiile, locația, sunt suficiente pentru un număr mare de societăți care fac conexiuni în ceea ce te privește și dau mai departe. (De aceea nici nu contează dacă folosești un nume fals pe Facebook, căci datele tale sunt ca o amprentă și-ți vor descoperi numele adevărat.)

În plus, și aplicațiile Facebook au acces la datele tale – și nume și tot. Și chiar dacă nu folosești niciodată aplicațiile, prietenii tăi o fac. Când ei le folosesc, atunci împărtășesc și informațiile despre tine. Este o întreagă industrie la mijloc.

Unele lucruri pot fi oprite, dar să nu uităm că sunt temporare, și așa cum a mai procedat Facebook înainte, vor fi pornite din nou fără să-ți dai tu seama. La apariția Facebook-ului, părea un loc sigur pentru tine și prietenii tăi. Asta a fost promisiunea lor. De-a lungul timpului, au schimbat setările de confidențialitate și le-au făcut publice în așa fel încât, pentru a-ți păstra Facebook-ul numai pentru prieteni, trebuie să găsești manual peste 100 de setări pe mai multe pagini ascunse. Iar la un moment dat s-a renunțat și la aceste setări și informația a devenit publică oricum.
De ce continui să te bați singur?

Aprobarea ta este vândută fără consimțământul tău

Poate că ați văzut anunțurile publicitare de pe Facebook care susțin că au acordul prietenilor voștri. De fapt Facebook le oferă agenților dreptul de a te folosi ca și girant, și nu poți controla acest lucru. Nu se limitează nici la un buton de „like”. Au fost cazuri de vegetarieni care aprobau McDonalds, o femeie căsătorită și fericită aproba site-uri de întâlniri, și chiar un băiețel îi recomanda un club pentru adulți mamei sale!

Acele cazuri au fost atât de penibile încât s-a aflat despre ele. I-au sunat oamenii. Dar în cele mai multe cazuri, nu sunt descoperite, deoarece oamenii le cred adevărate. Asta este și mai înfricoșător, deoarece Facebook este utilizat mai ales pentru anunțuri publicitare și pentru avizarea produselor. Oamenii știu că am mai strâns bani pentru copii care suferă de cancer, deci poate nu ar fi surprinși dacă văd un anunț conform căruia sprijin o acțiune creștină pentru copiii din Africa. Dar categoric susțin numai programele care nu au conținut religios, deoarece se știe că acestea oferă sprijin celor care se convertesc. Și astfel, mulți oameni ar putea face presupuneri referitoare la convingerile mele religioase din cauza acestor false anunțuri. Sunt lucruri pe care nu le pot trece cu vederea!

Abuzezi de încrederea prietenilor tăi

Nu putem să știm dacă a fost sau nu folosit acordul nostru pentru vânzare de porcării. Nu aș vrea să îmi imaginez că mama ar da bani pe ceva ce crede că mă interesează, sau că vreun client fondator ar vedea fața mea lângă niște produse inutile.

Dacă folosești Facebook-ul, astfel de lucruri se întâmplă tot timpul. Agenții publicitari pot cumpăra acordul tău pe Facebook, precum și informațiile de la brokerii de date. Nu vei afla niciodată, și nici nu îi poți opri.
Cea mai nouă schimbare de confidențialitate
În cele din urmă, vreau să explic de ce ultima schimbare de confidențialitate înrăutățește și mai mult Facebook-ul, care îți scapă de sub control.

Facebook vrea să urmărească ceea ce cumperi, precum și informațiile tale financiare (cont bancar și card de credit). Deja ai fost de acord cu noile condiții. Și deja a început distribuirea datelor cu Mastercard. Vor folosi faptul că ai rămas pe Facebook ca și „permisiune” ca să facă afaceri cu băncile și instituțiile financiare pentru a obține informații despre tine. Datele vor fi „anonime”, dar vor exista lacune, asemănătoare celor care ți-au păcălit prietenii să-ți dezvăluie datele tale aplicațiilor.

Facebook insistă și să îți urmărească locația prin GPS-ul telefonului, oricând și pretutindeni. Vor ști exact cu cine îți petreci timpul. Îți vor ști obiceiurile, vor ști când îți iei concediu medical de la muncă, dar de fapt te duci la bowling. Vor ști dacă te alături unei secte, sau mergi la un psihiatru, sau la un medium, sau la o amantă. Vor ști de câte ori ai fost la doctor sau la spital, și vor putea împărtăși acest lucru cu agenții de asigurări și cu patronii. Vor ști când ești în căutarea unui loc de muncă, și-ți vor vinde acordul față de site-uri pentru locuri de muncă prietenilor și colegilor și vei fi descoperit.
Vor ști tot ce poate fi descoperit în legătură cu locația ta, și se vor folosi de acest lucru în orice mod, numai să facă un ban.

Și totul va fi realizat retrospectiv. Dacă mai ești pe Facebook după 30 ianuarie, nimic nu-i va împiedica să îți folosească locațiile și datele financiare. Îți vor aduna locațiile din check-in-urile date de prietenii tăi și din datele GPS ale fotografiilor. Vechile înregistrări financiare (acel medicament pe care l-ai cumpărat cu jena în urmă cu cinci ani cu cardul de credit) vor fi adăugate profilului tău și Facebook le va folosi așa cum dorește. Vor fi vândute din nou și din nou, și cel mai probabil vor fi folosite împotriva ta. Vor fi disponibile pentru stat și pentru societățile terțe care nu fac nimic altceva decât să vândă date personale, iar confidențialitatea ta va dispărea în mod ireversibil.

Acum este ireversibil

Locația și datele financiare nu sunt numai sensibile, dar terții au permisiunea să le și scoată din anonimat. Terții pot colecționa toate informațiile disponibile, inclusiv cele pe care nu le-ai dezvăluit vreodată. Nici Facebook nu ar putea să le mențină confidențiale (nu că i-ar păsa cuiva).

Este o situație fără precedent, și așa cum nu credeai că îți vor vinde acordurile atunci când te-ai înscris pe Facebook în 2009, este greu de spus ce vor face Facebook-ul și vânzătorii de date cu această nouă putere.
Este numai o consecință a modelului lor de a face afaceri. Facebook-ul te vinde pentru că așa se fac bani. Și presiunea vine din partea investitorilor ca să facă și mai mulți bani.

Ce poți face în privința asta? Ai două opțiuni: acceptă tot sau renunță la „trenul Facebook”.
Sincer să fiu, călătoria devine zgomotoasă, enervantă, și nu miroase prea bine, așa e? Iar biletul este mult prea scump întâi de toate. De fapt, nici nu sunt sigur că merge în direcția corectă…

Cum ieșim din această încurcătură

Potrivit reglementării FTC de acum câțiva ani, după ce statul american a dat Facebook-ul în judecată pentru practica de confidențialitate, Facebook trebuie acum să interzică oricui să acceseze materialul utilizatorului mai mult de 30 de zile după ce acesta și-a șters contul.

Există mai multe interpretări pentru asta. Unii spun că trebuie să îți ștergi fiecare postare separat, alții spun să-ți ștergi contul, alții spun că datele tale vor rămâne oricum, și că tot ce poți să faci este să nu le mai dai și alte date. Apoi, mai sunt și broker-ii de date cu care lucrează Facebook, și care dețin acum datele noastre.
Deci pentru a opri asta, este necesar să îți ștergi Facebook-ul (nu să-l dezactivezi), și mai sunt încă câțiva pași de urmat pentru a încerca să repari dezastrul:
Pregătirea (opțională)

•Folosește unealta Facebook „download my archive” (descarcă arhiva)
•Salvează-ți fotografiile. Folosesc aplicația pentru Android de când Facebook-ul nu îmi arată toate fotografiile sau nu mi el arată la rezoluție maximă. (am mai descărcat și lista mea de prieteni prin File – Save, deși până acum nu am avut nevoie de acel fișier, căci se pare că nu am nevoie de un calculator care să-mi spună cine îmi sunt prietenii)
•Dacă vrei să îți iei toate măsurile, șterge-ți fiecare postare în parte. Este necesar din cauza interpretărilor asupra lucrurilor pe care Facebook are dreptul să le păstreze.
•Mai rămân toate aplicațiile pe care le-ai folosit. Unul dintre avantajele Facebook-ului este atunci când pretinde că nu poate controla aplicațiile odată ce intră în posesia datelor tale. Așa că am salvat pagina cu setări care îmi arată ce aplicații am folosit, și i-am restricționat accesul fiecăreia manual. Orice aplicație are propria politică de confidențialitate, iar multe dintre ele sunt o cauză pierdută, pretinzând că au drepturi depline asupra datelor mele. Așa că le închid pe toate și trec peste.

Ștergerea contului

„Delete your Facebook account” (Șterge contul). Nu-i lăsa să te păcălească să îl dezactivezi numai.

Prevederi suplimentare

Facebook încă va încerca să te urmărească cu un „profil fantomă”, dar acesta poate fi blocat.
Pentru a opri Facebook-ul (și nu numai) din a mai urmări ce citesc pe internet, căci pot face asta chiar dacă nu ai cont de Facebook, folosesc Firefox având activată protecția împotriva urmăririi (Tracking Protection).
Dacă nu folosești Firefox, EFF are un plugin numit Privacy Badger (și că tot veni vorba, EFF a făcut un plugin care alege în mod automat cea mai sigură conexiune web, astfel fiind mai greu de urmărit de către societățile de pe internet).
Cât despre datele împrăștiate brokerilor, poți cere ca acestea să fie eliminate.

Cu ce poate fi înlocuit Facebook-ul?

Update 2017: La început, m-am gândit să încerc alternativele Facebook-ului. Am simțit nevoia să îl înlocuiesc cu ceva similar, precum Diaspora, dar email-ul și telefonul s-au dovedit a fi mai bune. După o lună fără Facebook, nu am mai avut nevoie de un înlocuitor. Telefonul mi-a fost suficient. Gândește-te, toată lumea are unul, și să nu uităm cât este de ușor și de convenabil să îl folosim. Văd mai puține fotografii, dar chiar stau să vorbesc cu oamenii. Recent ne-am adunat cu toții la o teleconferință. Recomand Signal pentru asta. Poți cripta apelurile, poți conversa și încărca fotografii, iar serverele stochează foarte puțin. Este chiar mai bun decât Facebook pentru că e mai rapid și mai personal.

Dacă mai aveți alte idei sau sfaturi, nu ezitați să mă contactați. Asta înseamnă pentru mine un pas mare în a proteja libertatea mea, a familiei și a prietenilor mei, a relațiilor personale care ar putea avea de suferit.
Să nu uităm că aici nu e vorba numai de partea tehnică. Este vorba despre permisiunea de a colecționa și de a folosi date personale, indiferent dacă folosim sau nu internetul. Iar aceste date sunt folosite pentru a crea modelele prietenilor și familiei, chiar și ale acelora care au renunțat deja.

Internetul este gratuit și deschis, dar asta nu înseamnă că trebuie să acceptăm să fim spionați
În cele din urmă, lumea este plină de oameni care spun că „n-o să se întâmple niciodată”, și când se întâmplă, replica devine „nu putem face nimic”. Ba da. Internetul a fost decentralizat 50 de ani și este plin de opțiuni care ne permit să ne păstrăm intimitatea. Avem ceva de spus în lumea în care vrem să trăim, dacă luăm atitudine. În plus, îi putem ajuta și pe ceilalți să înțeleagă și să se informeze înainte de a-și lua propriile decizii.

Această postare a fost citită de 1.000.000 de oameni. Este un semn bun, că ne putem informa și educa.
Împărtășiți acest lucru cu cei dragi vouă. Dar sincer să fiu, deși această postare este destul de populară, e clar că mulți pot presupune ce conține. A distribui un link nu este mai util decât a vorbi cu cineva.
Dacă ai ajuns până aici și vrei să mai împărtășești și altora, îți sugerez să faci ce am făcut și eu – pune mâna pe telefon.

O intrebare pentru voi

Această postare a fost scrisă pe baza politicii de confidențialitate din ianuarie 2015, cu aproape doi ani în urmă. A fost mereu o postare populară, dar în ianuarie 2017, popularitatea a crescut. Mă întreb de ce. Puteți împărtăși din gândurile voastre pe Twitter sau email. Sursa: ActiveNews