Forintul se prăbușește, ungurii rămân fără benzină, salariile scad văzând cu ochii, iar prețurile explodează

Forintul, moneda ungurească, s-a depreciat recent după ce a devenit mai clar că Ungaria nu poate spera uşor la fonduri europene pentru a-şi stabiliza finanţele dacă nu lasă justiţia liberă şi nu luptă cu corupţia. Banca centrală arde rezerve importante pentru a susţine forintul, dar trebuie să lupte şi cu cea mai puternică inflaţie din UE, fiind în acelaşi timp atentă să nu trimită economia într-o recesiune din care să nu mai iasă, avertizând, în van, guvernul să fie mai cumpătat cu cheltuielile. Budapesta se aşteaptă ca vârful de inflaţie să fie la 25%, faţă de 20% în prezent.

În Polonia, creşterea dobânzilor pentru frânarea inflaţiei a produs un şoc masiv pe piaţa creditelor imobiliare. Anul acesta, băncile au acordat cele mai puţine împrumuturi pentru locuinţe din ultimii 20 de ani. Scăderea este aşteptată să continue şi anul următor.

Se vorbeşte însă şi despre o criză a creditului generală, care se suprapune peste o criză a costului vieţii. În Polonia, şeful băncii centrale a ezitat mult timp să acţioneze contra inflaţiei, spunând că aceasta este un pericol mic şi că preferă să stimuleze creşterea economică. Acum el acuză Germania de pretenţii teritoriale asupra ţării sale şi un complot la Bruxelles pentru înlăturarea guvernului său. În teorie, bancile centrale europene sunt independente de politic.

Prin urmare, motive de îngrijorare pentru economiile Ungariei şi Poloniei există şi unele sunt mari. Situaţia poate degenera dacă criza preţurilor energiei persistă. Deocamdată, inflaţia din zona euro pare să fi atins un vârf, semn de stabilizare şi o speranţă pentru Europa de Est, dar nimic nu este sigur. Iarna adevărată încă nu a venit.

În Ungaria, un motiv în plus de îngrijo­rare, care poate crea nervozitate în societate, este insuficienţa carburanţilor. Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici. Principalul furnizor, Mol, are probleme cu o rafinărie, iar ceilalţi refuză să mai importe benzină şi motorină pentru că nu mai este rentabil. De aceea, multe benzinării, chiar şi de la firme mari, au restricţionat vânzările şi limitările devin din ce în ce mai mari şi mai răspândite. Guvernul abia acum a recunoscut că plafonările de preţuri afectează importurile de carburanţi. Budapesta a asigurat că Ungaria are rezerve strategice, dar a explicat că nu le va aduce pe piaţă decât în caz de urgenţă deoarece altfel ar crea şi mai multă inflaţie.

De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări. Investitorii au reacţionat la veste retrăgându-se de pe bursa de acţiuni şi scăpând de forint.

O altă veste proastă primită zilele acestea de unguri este că sunt mai puţini cu 400.000 decât se credea. Acest lucru o arată ultimul recensământ. Explicaţia poate sta într-o eroare de calcul deoarece mulţi cetăţeni n-au participat la anchetă. Însă se supectează că mai mulţi unguri decât s-a crezut muncesc sau s-au mutat în străinătate. De asemenea, în presă cetăţenilor maghiari li s-a atras atenţia că de la anul salariul mediu pe economie al României va fi probabil mai mare decât al Ungariei, după cum scrie Daily News Hungary.

În Polonia, experţii de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuinţe, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, scrie The Warsaw Voice.

Pentru 2023 este aşteptat ca declinul să continue până la 80.000 de credite ipotecare.

Rezultatul din trimestrul trei, ca număr şi valoare în zloţi, este cu 70% sub cel din aceeaşi perioadă din 2021. Ca valoare, este cu 50% mai mic decât cel din trimestrul doi. Astfel, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieţei creditelor imobiliare ca rezultat al creşterii dobânzilor şi degradării bonităţii clienţilor băncilor. La finalul trimestrului trei, dobânda medie a fost de 9,2%, cu 6,74 de puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Restrângerea creditării are impact şi pe piaţa locuinţelor. Numărul de apartamente pentru care dezvoltatorii au început lucrările de construcţie a scăzut cu 44% faţă de trimestrul anterior. Numărul de apartamente pentru care au fost obţinute permisuri s-a diminuat cu 34%. Cea mai mare bancă poloneză, PKO, deţinută chiar de stat, a avertizat că ţara s-ar putea îndrepta spre o criză a creditului, potrivit money.pl.