GALERIE FOTO – Tainele casei de pe munte a părintelui ARSENIE BOCA

Oamenii spun că spiritul părintelui este prezent în aceste locuri. D.G.

[cincopa AwCAcPrr-bSD]

Vatra părintelui Arsenie Boca, considerat unul dintre marii duhovnici ai secolului trecut, a fost ridicată în urmă cu mai bine de un secol pe coasta unui munte din zona Bradului, deasupra văilor Crişului şi a satelor moţilor. Oamenii care locuiesc la poalele muntelui pe care se află căsuţa spun că locul este sfânt şi că urcă deseori aici pentru a aduce flori şi pentru a se ruga. Drumul până la vatra ce ar fi fost locul de naştere al duhovnicului străbate satele Vaţa de Sus şi Căzăneşti, apoi se afundă într-o pădure din marginea ultimului sat.

CANDELE ŞI FLORI

Din acest loc, cei care vor să ajungă la casa părintelui Arsenie trebuie să urce pe jos, pe o cărare care se încovoaie prin pădure în jurul muntelui, apoi dă într-un luminiş şi continuă până deasupra văilor şi a celorlalte dealuri. La capătul drumului istovitor de munte, întins pe mai mult de trei kilometri, pelerinii găsesc în mijlocul unui tărâm aproape pustiu o aşezare simplă, construită din lemn, piatră şi chirpici. Căsuţa are ferestre şi uşi mici şi o tindă îngustă, pe pereţii căreia sunt agăţate câteva icoane vechi şi fotografii cu Arsenie Boca. Unul dintre zidurile ei e acoperit de posterul care îl înfăţişează pe fostul stareţ al mănăstirilor Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi Prislop. Sub imaginea părintelui Arsenie au fost aprinse candele. Lumânările, candelele şi florile împodobesc, de altfel, toate locurile din curtea aşezării.

O cruce veche din lemn e sărutată de cei mai mulţi dintre pelerinii care urcă pe munte. O altă cruce, de marmură, aşezată în spatele casei, e înconjurată de buchete de flori. Monumentul ridicat ca omagiu adus lui Arsenie Boca le indică vizitatorilor, printr-o inscripţie, că „în această vatră, la 29 septembrie 1910, s-a născut ieromonahul Arsenie Boca”. Sătenii din împrejurimi au pus mână de la mână pentru monument. Tot ei au contribuit la construirea unei filigorii, deasupra casei, ca adăpost pentru turişti. Pavilionul din lemn e şi ea împodobită cu ofrande. Pe trunchiurile câtorva pomi fructiferi sunt agăţate icoane, ca oamenii care ajung aici să se se simtă ca în curtea unei mănăstiri.

Tot ea îi îndrumă pe cei care ajung în zonă cum să ajungă la casa părintelui Arsenie Boca. Ca turist, fără ajutorul localnicilor, este aproape imposibil să găseşti aşezarea. Nu mai există marcaje spre vatra de pe munte, dar sătenii le oferă cu drag indicaţii pelerinilor. „Nu e nimeni în sat să nu păstreze icoane şi poze cu părintele”, spune Vasile, un gospodar din Căzăneşti, care şi-a lipit fotografia lui Arsenie Boca pe scândura din spatele căruţei. Dorina are, la rândul ei, o colecţie impresionantă de icoane, brelocuri, cruciuliţe şi alte obiecte religioase, cu care şi-a împodobit maşina. Oamenii vor ca în apropierea căsuţei pe care o îndrăgesc să fie fie ridicată o mănăstire. „De ani buni nu locuieşte nimeni aici. Noi ştim că un preot din Timişoara a luat locul şi că ar fi avut de gând să ridice o bisericuţă în apropiere sau o căsuţă pentru pelerinii care ajung aici. A început construcţia şi s-a oprit de câteva luni. Nu l-am mai văzut”, povesteşte Dorina.

COPILĂRIE ÎN MUNŢI

Dacă Mănăstirea Prislop din zona Hunedoarei, unde se află mormântul lui Arsenie Boca, primeşte în fiecare săptămână mii de turişti din toate colţurile ţării, foarte puţini sunt cei care ştiu de locul naşterii părintelui. Oamenii vin totuşi, în număr mare, la căsuţa de pe munte pe 29 septembrie, data naşterii sale, la slujba de pomenire a acestuia. „În acea căsuţă care a fost «mutătura» părinţilor săi, un fel de locuinţă de vară pe lângă care puteau creşte şi animale, s-a născut Arsenie Boca. Aici şi-a petrecut şi o parte din copilărie. Nu a stat mult acolo, pentru că părinţii săi s-au despărţit, el a rămas cu tatăl său, a mers la şcoală la Vaţa de Sus, apoi şi-a continuat studiile la liceul din Brad”, a povestit preotul Ioan Jorza, protopopul Bradului. Vatra a rămas intactă, în ciuda celor peste 100 de ani scurşi din vremea în care era locuită de familia Boca. La fel şi peisajul sălbatic pe care îl străjuieşte.

Cine a fost Arsenie Boca

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus – d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Totuşi, Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.