Franța își pune turban: Republica lui Macron se islamizează într-un ritm galopant

Un studiu realizat de Ifop pentru Comitetul Laicității Republicii, publicat în această dimineață, demonstrează prăpastia tot mai adâncă între francezi și musulmanii din Franța.

Potrivit studiului sociologic, majoritatea francezilor musulmani de mai puțin de 25 de ani consideră că Sharia este mai importantă decât legile laice (57%, în creștere cu 10% față de 2016).

În schimb, doar 15% dintre catolicii din Franța apreciază că regulile religiei lor ar trebui să aibă întâietate în fața legislației.

La fel, doi musulmani francezi din trei se opun ideii ca profesorii să poată arăta caricaturi cu personaje religioase elevilor, în timp ce 75% din totalul francezilor și 80% dintre catolicii francezi sunt favorabili acestei idei.

Prăpastia
Același fenomen se întâmplă la aproape toate întrebările, opiniile musulmanilor opunându-se radical celor ale francezilor autohtoni.

Astfel, în ceea ce privește purtarea la vedere a semnelor religioase, fie că este vorba de părinții care îi însoțesc pe copii la școală, de studenți la universitate, de salariații din companiile private sau de funcționarii publici, musulmanii sunt favorabilii în proporții zdrobitoare (de 75%, 70%, 69% și 63%) în timp ce catolicii se opun (18%, 18%, 19% și 15%), le fel și cei care se declară „fără religie” (27%, 23%, 22% și 18%).

În ceea ce privește predarea limbii arabe în școli, 82% dintre musulmani sunt de acord, în vreme ce numai 18% dintre catolici și 32% dintre cei care se declară „fără religie” acceptă ideea.

Sindromul piscinelor
De asemenea, în legătură cu obligația asociațiilor care privesc subvenții publice de a semna un contract de respectare a valorilor publice ale republicii, doar 58% dintre musulmani sunt de acord cu această prevedere, față de 85% în cazul celor fără religie și 91% în cazul catolicilor.

Și subiectul programelor separate pentru femei la piscinele municipale față de restul publicului îi dezbină pe francezi și pe musulmani. Aceștia din urmă sunt de acord în proporție de 81%, catolicii 16% și 24% cei fără religie.

„Astăzi, trăim unii lângă alții, mă tem ca mâine să nu trăim față în față”, avertiza la începutul lui octombrie 2018 Gérard Colomb, înainte de a demisiona din funcția de ministru de Interne.

După cum comentează Valleurs Actuelles, acest „mâine” pare să nu fie departe. Mai mult ca niciodată, musulmanii care trăiesc în Franța – și nu doar islamiștii – par să aspire la un mod de viață radical francezilor în țara cărora s-au așezat.

De asemenea, este evident că discursul în favoarea laicității pe care Emmanuel Macron l-a repetat până la sațietate în ultimii ani pare să nu aibă nici un ecou și nici un efect.

Teroriștii nu sunt repudiați
Directorul politic al Ifop avertizează:

„Astăzi, unii au tendința de a-i prezenta pe teroriștii islamiști drept niște «lupi singuratici», niște integriști a căror viziune literală și radicală a Coranului nu este deloc reprezentativă pentru ceilalți musulmani. Dacă această cercetare nu măsoară și sprijinul la recurgerea «legitimă» la violență, ea arată totuși că o parte importantă a tineretului musulman împărtășește cu islamiștii ideea că preceptele dictate de religia lor trebuie să primeze în fața dreptului francez. Vedem așadar că acțiunile de acest fel (teroriste) își au originea într-un bazin ideologic integrist, care este, cu sigurantă, minoritar în ansamblul musulmanilor, care care marchează un număr de adepți foarte ridicat în rândul tinerilor.”

Cutremurător este că atentatele care au zguduit Franța în ultimele săptămâni nu au atenuat această tendință. Deși Ifop a pus întrebările musulmanilor înainte de decapitarea lui Samuel Paty, institutul a reușit totuși să îi întrebe din nou pe aceștia, deși pe un eșantion mai mic.

Decapitarea care nu a schimbat nimic
Kraus explică:

„Constatăm câteva evoluții în marjă, +1% ici, -1% colo, dar opiniile privind marile legi laice și raportul cu laicitatea rămân neschimbate, atentatul a schimbat prea puțin lucrurile.”

Există o ruptură și între musulmanii mai vârstnici și musulmanii cu vârste sub 25 de ani, explică directorul Ifop.

„Religia este considerată astăzi de către tineret ca făcând parte din identitate, cum este culoarea pielii, și deci nu poate fi criticată la fel ca o opinie politică, de exemplu. Asistăm la triumful noțiunii de respect asupra libertății de a critica valorile religioase ale altora.”