Gena care salvează oamenii de cazurile grave de COVID-19. De unde am moştenit-o

Specialiştii au descoperit că o anumită secvenţă genetică moştenită de la Omul de Neanderthal poate să prevină cazurile grave de COVID-19. Cei care au această genă practic nu au dezvoltat cazuri grave şi nici nu au murit.

Omul de Neanderthal este o specie de hominid arhaic care a trăit în zona Europeană şi Asiatică încă de acum 430.000 de ani. Au fost hominizii perfect adaptaţi Epocii Glaciare fiind descrişi, în lumina noilor studii, ca indivizi foarte robuşti, vânători de animale mari, precum mamutul lânos şi totodată capabili de artă primitivă dar şi de rituri funerare destul de complexe pentru lumea paleolitică.

Omul de Neanderthal a fost contemporan cu Homo Sapiens, adică omul actual, timp de câteva zeci de mii de ani. Mai mult decât atât studiile arată că au existat împerecheri inter-rasiale între Omul de Neanderthal şi Homo Sapiens, rezultând hibrizi care au purtat mesajul genetic al neanderthalienilor până astăzi.

Omul de Neanderthal a pierdut însă cursa supravieţuirii cu omul modern şi nu a mai fost capabil să se adapteze schimbărilor climatice. A dispărut acum 40.000 de ani, stâncile din Gibraltar fiind ultimul său refugiu.

Mai nou, specialiştii au ajuns la concluzia că o parte a genelor rămase de la Omul de Neanderthal pot influenţa rezistenţa omului contemporan la COVID-19. Practic, cei care au anumite gene ale Omului de Neanderthal ar fi în mare parte salvaţi de efectele nedorite ale bolii.

O PARTE DIN OMUL DE NEANDERTHAL TRĂIEŞTE ŞI ASTĂZI
Omul de Neanderthal a supravieţuit timp de aproape 400.000 ani într-un climat aspru. Locuia în peşteri şi era maestru în realizarea armelor şi uneltelor de piatră. Vâna cu dibăcie mamuţi, cerbi şi alte animale de talie mare.

Deşi iniţial s-a crezut că era o brută, noile cercetări au scos la iveală faptul că omul de Neanderthal se manifesta artistic şi că avea inclusiv credinţe şi ritualuri funerare. Trăia în familii şi clanuri împărţindu-şi responsabilităţile.

Resturile osteologice rămase de la Omul de Neanderthal au fost cercetate de specialişti. Oamenii de ştiinţă au reuşit să secvenţioneze complete şi la o înaltă calitate genomul neanderthalian. Unul dintre cele mai bune rezultate în acest sens a fost obţinut utilizând resturile osteologice ale unei femei neanderthaliene de acum 52.000 de ani, descoperite în peştera de la Vindija, Croaţia, dar şi ale unui bărbat descoperit în zona Altaică cu o vechime apropiată.

În urma cercetărilor genetice s-a ajuns la concluzia că aproximativ 2,6% din materialul genetic al omului modern, din zona Euroasiatică, este de fapt de origine neanderthaliană. Şi asta, spun specialiştii, după ce Omul de Neanderthal s-a împerecheat în repetate rânduri cu exemplare de Homo Sapiens, rezultând hominizi hibrid care au purtat aceste mesaj genetic până astăzi.

ARTRITĂ, SCHIZOFRENIE, DAR ŞI REZISTENŢĂ LA FRIG
Bagajul genetic al Omului de Neanderthal a influenţat starea de sănătate chiar şi a omului actual. Mai precis genele neanderthaliene au venit şi cu o serie de predispoziţii la anumite afecţiuni sau rezistenţă la altele.

O serie de studii în această privinţă au fost realizate şi la institutul Max Planck din Leipzig. Printre altele anumite gene neanderthaliene aduc omului modern o predispoziţie pentru nişte afecţiuni precum schizofrenie, artrită sau o creştere a nivelului colesterolului în sânge, probleme de sănătate care au afectat, se pare, şi populaţiile de neanderthalieni.

Aceştia de altfel aveau o alimentaţie bogată în grăsimi, tocmai pentru a supravieţui iernilor aspre. Pe de altă parte genele neanderthaliene au oferit o predispoziţie pentru creşterea masei musculare, duritatea sporită a oaselor, capacitate rapidă de vindecare şi rezistenţa la frig. Totodată sunt gene care au influenţat aspectul fizic al omului modern.

OMUL DE NEANDERTHAL ŞI COVID-19
Pandemia de COVID-19 a nuanţat şi mai mult cercetările legate de bagajul genetic moştenit de omul modern de la neanderthalieni. Mai precis, unii indiviz au o serie de gene neanderthaliene protectoare împotriva SARS COV 2, alţii din contră au tot gene neanderthaliene dar care predispun la forme grave sau chiar fatale de COVID-19.

În luna septembrie a anului 2020, în revista Nature Trusted Source a fost dezvoltat aceste subiect. Cercetările au fost conduse de oameni de ştiinţă de la Institutul Karolinska din Suedia, dar şi de la Institutul Max Planck din Germania. În cadrul cercetărilor s-a descoperit că există o genă neanderthaliană, variantă a cromozomului 3 care creşte riscul de a face forme severe de COVID-19.

S-a descoperit că această genă aduce un risc de 60% de spitalizare în urma infectării cu SARS-COV 2. Această variantă este mai prezentă în zona asiatică decât în cea europeană. Practic a fost transmisă de neanderthalienii asiatici.

Studiile mai recente arată că o altă genă, tot neanderthaliană, probabil mai prezentă în zona europeană, din contră, protejează împotriva cazurilor grave de COVID-19. Mai precis, în studiul apărut în jurnalul de specialitate PNAS, echipa de cercetări precizează că au descoperit un tip de genom, tot neanderthalian, în regiunea cromozomului 12 care protejează împotriva formelor severe de COVID-19.

Cercetătorii spun că prezenţa acestui tip de genom reduce cu 22% şansele de a ajunge la Terapie Intensivă. Mai precis, aşa cum arată studiile genele respective, codează proteina care activează enzime importante în precizia răspunsului sistemului imunitar la acest tip de viruşi.

Practic, enzimele ajută la descompunerea genomului viral. Aceste gene care protejează împotriva formelor grave de COVID-19, spun cercetătorii, sunt deţinute de jumătate din populaţia non-africană a lumii.