Grup 4 RĂZBOI ELECTRONIC! Brigada 76 CERCETARE! GRUP 1 AVERTIZARE TIMPURIE!

Ce este drept, nu este obligația niciunui demnitar al statului român de a da explicații suplimentare cu privire la modalitatea concretă prin care factorii de decizie au hotărât să sprijine Ucraina în războiul cu Federația Rusă. Mai ales că, totuși, a fost anunțată publică asumarea angajamentelor internaționale privind ”sprijinul necondiționat” acordat ucrainenilor.

Războiul electronic din Ucraina, purtat din România!
Însă nu doar civililor și refugiaților ucraineni. Dar mai ales forțelor armate ucrainene. Nu atât celor la vedere, din prima linia a frontului. Și nici măcar forțelor pentru operațiuni speciale sau celor de Informații Militare ale tot mai agresivului GUR ucrainean. Pentru că, după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, Ministerul Apărării Naționale, prin structurile specializate de elită este implicat ”până peste cap” într-un alt ”război nevăzut” purtat de NATO, prin intermediul ucrainenilor, cu GRU-ul rusesc. Este vorba despre cruntul RĂZBOI ELECTRONIC purtat în aceste zile chiar pe ”felia” Mării Negre. Unul care poate schimba soarta întregii confruntări armate.

Vai de DGIA-ul lor!
Și dacă mai există vreun naiv al sistemului care să nu conștientizeze importanța acestui tip de război este suficient să îi amintim că balanța Revoluției, loviturii de stat sau ce-o mai fi fost în decembrie 1989 a fost înclinată strict de ”fantomele” specializate în purtarea războiului electronic. Simularea atacurilor aeriene și tirurilor încrucișate de la sol aducând Armata, Securitatea și Miliția într-un haos total…

E bine… Mai ales dacă or avea și OK-ul CSAT!
Nimeni, dar absolut nimeni dintre românii de rând nu a priceput, în 2015, decizia mai – marilor NATO de a încredința României securitatea cibernetică a Ucrainei. Și asta în condițiile în care, totuși, din punct de vedere al nivelului tehnologic atins de către toate celelalte state membre ale NATO, chiar că România nu putea privi decât în sus la SUA, Germania, Franța și așa mai departe. Decizia NATO fiind una cu atât mai surprinzătoare cu cât, încă de la acea dată, oficialii de la Kiev se plângeau că propriile structuri guvernamentale și mai ales militare erau supuse unui război electronic total declanșat de către ”hackerii oficiali” de la Moscova.

Băgăm sute de milioane în sisteme de bruiaj aviatic
Astfel că, după cum se păstrează încă în ”arhiva contrainformativă” a unui anumit serviciu secret de la noi, după Summitul istoric al NATO din Țara Galilor, unde s-a luat această decizie promovată strict de către SUA și care a uimit restul ”greilor” Alianței, Guvernul de la Kiev a informat sec. ”Pe lângă războiul clasic purtat în provinciile separatiste pro-ruse din Estul Ucrainei, guvernul rus duce în paralel un război cibernetic împotriva țării lor”. Puterea de la Kiev recunoscând și că ” structurile specializate românești au blocat operațiuni de infectare a rețelelor de calculatoare ale guvernului ucrainean, precum și acțiuni de spionaj cibernetic”.

Ceea ce dovedește că structurile românești erau implicate în războiul cibernetic din Ucraina încă de la sfârșitul anului 2014, începutul anului 2015. Într-o operațiune autorizată în CSAT și care își dovedea deja reușita părții sale de contraspionaj, cel puțin…

Între timp însă, războiul cibernetic din Ucraina a fost înlocuit – cel puțin în ceea ce ne privește! – de cel electronic. Structurile românești fiind din nou prinse într-o complexă misiune sub acoperire. Și care, dacă ar avea și autorizarea CSAT, chiar s-ar putea dovedi o mare reușită. Pentru că, altfel, ofițerii de intelligence implicați în războiul electronic purtat pe teritoriul ucrainean și nu numai chiar că ar putea dovedi un randament scăzut. Ofițerii ”cercetați” având de ce să se teamă de ”desecretizarea” operațiunii de după încheierea conflictului…

Frica de Cogealac
Mai ales dacă este una neautorizată! Și fără a fi avizată și de către organismele competente ale statului român, ci nu doar de Agențiile principalilor parteneri strategici… Sau mai ales dacă, ghinion, la un moment dat s-ar trece la ”next level” al anchetei cu privire la ”misterioasele căderi” de elicoptere și avioane militare din Dobrogea. Aeronave care, ce este drept, nu au fost doborâte de rachete rusești… Nici de ploaia de afară… Singura structură contrainformativă care a îndrăznit să continue această anchetă, fie și pe cont propriu, luând în calcul inclusiv varianta de lucru a unor ”erori inevitabile” intensului război electronic aerian purtat în regiune… Și care se poartă inclusiv prin ”alterarea” informațiilor și datelor tehnice primite de piloți…

Astfel că, la un moment dat, poate că ”frica de Cogealac” va fi înfrântă și de către procurorii militari care se mulțumesc doar să ancheteze aceste tragice prăbușiri pe bandă rulantă și soldate cu 8 morți strict din magazinul cu reduceri al Bazei Americane de la Mihail Kogălniceanu.

În seara de 2 martie 2022, după invadarea Ucrainei de către forțele ruse, un avion MiG – 21 LanceR al aviației române decolând tocmai de la respectiva bază, pentru o ”misiune de patrulare aeriană”. Numai că, în apropiere de Cogealac, aeronava al cărei pilot avea 31 de ani, era căsătorit și din 2004 îndeplinea funcția de pilot în cadrul Escadrilei 861 Aviație Luptă în baza 86 Aeriană de la Borcea, având peste 570 de ore de zbor, s-a prăbușit. La scurt timp, un elicopter IAR 330 – PUMA trimis de urgență în misiune de salvare – căutare s-a prăbușit tot în aceeași zonă, toți cei 7 militari prezenți la sol pierzându-și viața.

Explicația oficială fiind una sublimă, dar… lipsind în realitate cu desăvârșire. Nimeni neîndrăznind să pună strict pe seama condițiilor meteo sau a erorilor umane ”în oglindă” de pilotaj prăbușirile celor două aeronave. Cele care poate au nimerit, fără să fie informate în prealabil, direct pe ”frontul nevăzut” al războiului electronic purtat exact în acea zonă de către structurile specializate. Fie ele americane, ucrainene, ruse și mai ales române…

Incidentul Suharău
Și, totuși, în ciuda discreției absolute ordonate pe acest subiect, uite că ”vulnerabilități contrainformative” tot mai apar. Așa cum a fost ”Incidentul Suharău”. Atunci când, alertați atât de gândul războiului, cât mai ales de normala curiozitate într-o astfel de situație inedită, câțiva săteni aflați pe imașul comunei Suharău din județul Botoșani s-au apucat de filmat, cu telefoanele mobile, militarii care au coborât dintr-un elicopter. Și au postat filmulețele pe rețelele sociale.

Astfel că Ministerul Apărării Naționale a fost nevoit să recunoască, fie și cu jumătate de gură, că ” o subunitate din cadrul Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere înzestrată cu radar TPS – 77 execută un exercițiu în zona județului Botoșani”. Fără a mai explica și prezența celor câțiva militari americani care le făceau cu mâna ciobanilor din Suharău, la o aruncătură de băț de granița româno-ucraineană…

Anunțul fantomă de pe e-licitație…
O altă vulnerabilitate contrainformativă pentru a cărei ”acoperire” uite că ofițerii de informații militare ai DGIA nu au găsit soluție este și următorul anunț de pe e-licitație… ”Prietenii” știu atât de bine de ce!

”Documentație de atribuire: DF1157174/19.08.2022, 09:33

Anunț de intenție –

Anunț cu trimitere la JOUE: Da

Numărul sub care a fost publicat la JOUE:2022/S 162-462452

Secțiunea I : Autoritatea contractantă

I.1) Denumiri și adrese

Ministerul Apărării Naționale UM 02550 Romtehnica SA

I.2) Contractul implică o achiziție comună: Nu

Contractul este atribuit de un organism central de achiziție: Nu

I.4) Tipul autorității contractante – Conform HG 738/2001

I.5) Activitate principală: Caen 4614

Secțiunea II : Obiect

II.1) Obiectul achiziției

II.1.1.) Titlu: ” Sistem de război electronic în comunicații V/UHF – ARGUS”. Număr de referință: 60.01.02/71.01.30pm041

II.1.2)Cod CPV principal:

35730000-0 Sisteme de război electronic și contramăsuri(Rev.2)

II.1.3) Tipul contractului: Furnizare/Cumpărare

II.1.4) Descriere succintă:

”Sistem de război electronic în comunicații V/UHF – ARGUS”

II.1.5) Valoarea totală estimate: 444681000

Moneda: RON

II.2.3) Codul NUTS: RO222 Buzău

Locul de executare :Buzău, România

II.2.13) Tip finanțare: Fonduri bugetare”.

SCORPION

Asta ca să dăm un singur exemplu și să nu ne referim pe larg și la restul anunțurilor similare privind ”licitațiile restrânse” care duc tot la Ministerul Apărării Naționale. Cum ar fi cea de achiziție a ”sistemelor portabile de război electronic de tip Scorpion”, 5 completuri, în valoare de 216,5 milioane, fără TVA.

Sau licitația organizată de U.M. 01020 privind ”achiziția de sisteme portabile de combatere a UAS/S – UAS”… Sau toate celelalte contracte de achiziții care, eventual puse cap la cap de o altă structură informative cu lecțiile ceva mai bine făcute decât biata DGIA, ar duce direct la Brigada 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere ”Dacia”… La Grupul 4 Război Electronic ” Locotenent-colonel Mihai Cană”… La Grupul 1 Cercetare și Supraveghere prin Radiolocație și Avertizare Timpurie ”General Neculai Iordache”… Și la toate celelalte structuri militare care reprezintă ”piese” vitale ale acestui ”puzzle” contrainformativ al Armatei Române. Unul pe care însă, ghinion, uite că acum ”oricine” îl poate recrea…

Asta doar așa… ”Să se știe că se știe” că la Direcția Contrainformații și Securitate Militară a DGIA chiar că nu ar trebui să vină ”Iepurașul” cu soldele operative de Paște…

Catalin Tache, national.ro