Guvernul a găsit soluția la criza de personal din Armata Română: Statul dă undă verde MERCENARILOR pe teritoriul României

Guvernul a decis subit să adere la Documentul Montreux, care reglementează și susține utilizarea armatelor private pe teritoriul național. Deși Executivul susține că nu ar legitima utilizarea societăților militare și de securitate private în nicio circumstanță specifică, Documentul Montreux a fost elaborat pentru a aborda implicarea companiilor militare și de securitate private în situații de conflict armat.

Guvernul a decis în ultima sa ședință să adopte Memorandumul pentru aprobarea exprimării susținerii României pentru Documentul Montreux, care privește obligaţiile juridice internaţionale relevante şi bunele practici pentru state în legătură cu operaţiunile societăţilor militare şi de securitate private care acţionează în timpul conflictelor armate. Executivul susține că, prin aderarea la acest document, se consolidează profilul României de susţinător activ şi constant al dreptului internațional umanitar și se produce o aliniere la poziția exprimată de majoritatea statelor membre ale UE.

”Documentul Montreux nu reprezintă un tratat internațional și nu legitimează utilizarea societăților militare și de securitate private în nicio circumstanță specifică. Importanța declarației rezidă în reafirmarea angajamentelor statelor față de respectarea dreptului internațional, în mod special a dreptului internațional umanitar și a normelor privind protejarea drepturilor fundamentale, precum și asocierea în cadrul acestor demersuri a industriei private militare și de securitate, în scopul responsabilizării acestor actori privați. În calitate de participante la Documentul Montreux, statele își pot alege nivelul de implicare. Prin andosarea Documentului Montreux, statele au acces la diverse servicii de asistență în dezvoltarea sau actualizarea reglementărilor naționale în privința industriei de securitate privată”, se arată în Memorandum. În realitate , însă, Documentul încurajează utilizarea companiilor militare private atât în conflictele armate, cât și în paza centrelor de detenție, a azilelor de imigranți, a centralelor nucleare, precum și a întregii infrastructuri critice.

Se pregătește ceva

Executivul ne dă asigurări că Documentul nu ar avea ca scop legitimarea folosirii societăţilor militare şi de securitate privată, ci doar clarificarea obligaţiilor juridice existente şi recomandarea de bune practici, în ipoteza în care este luată decizia de a contracta serviciile oferite de o astfel de societate. ”Conform definiţiei cuprinse în Documentul Montreux, societăţile militare şi de securitate private sunt entităţi comerciale private care furnizează servicii militare şi/sau de securitate, indiferent de modul în care se descriu. Serviciile militare şi de securitate includ, în special, paza armată şi protecţia persoanelor şi obiectelor, cum ar fi convoaie, clădiri sau alte locuri, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de armament, detenția de prizonieri, acordarea de consultanţă şi pregătire în domeniu”, se precizează în Memorandum.

Potrivit Documentului, statele sunt obligate să ancheteze și să urmărească penal, să extrădeze sau să predea persoanele suspectate de a fi comis alte infracțiuni conform dreptului internațional, cum ar fi tortura sau luarea de ostatici, în conformitate cu obligațiile ce le revin conform dreptului internațional. Totodată, statul care contractează servicii militare private este răspunzător pentru încălcările dreptului internaţional umanitar, drepturilor omului sau altor reguli de drept internaţional săvârşite de societăţile militare şi de securitate private.

Atribuții de autorități guvernamentale

Documentul Montreux prevede că acțiunile unei persoane sau entităţi care nu este organ al statului, dar este împuternicită de dreptul statului în cauză să exercite elemente de autoritate guvernamentală va fi considerată ca un fapt al statului conform dreptului internaţional, dacă persoane sau entitatea acţionează în această capacitate în situația particulară dată. Mai mult, simpla încheiere a unui contract de furnizare de servicii cu o societate militară/de securitate privată nu atrage, în mod automat, răspunderea statului, însă statul contractant are obligaţia de a repara prejudiciul cauzat prin încălcările dreptului internaţional umanitar, drepturilor omului sau altor reguli de drept internaţional, săvârşite de societăţile militare şi de securitate private.

Autor: Claudia Marcu