Guvernul ia în calcul revenirea la starea de urgenţă

La propunerea medicilor, Guvernul Orban analizează reimpunerea stării de urgenţă în zonele în care epidemia a luat amploare, susţin surse politice pentru Adevărul. Urmează zile decisive: dacă până la finalul săptămânii România nu va intra din nou pe o pantă descendentă, ne întoarcem la restricţii pentru a evita sufocarea sistemului de sănătate. În paralel, PSD şi PNL continuă disputa în Parlament pe tema carantinei şi izolării.

Specialiştii în sănătate recomandă Guvernului să impună restricţii mai dure în lupta cu pandemia, după valul de infectări din ultima săptămână. Medicii au ajuns la concluzia că starea de alertă e aproape inutilă în acest moment, în contextul în care românii nu respectă de bună-voie şi nesiliţi de stat măsurile de distanţare socială şi de protecţie sanitară, susţin pentru Adevărul surse implicate în procesul decizional. Prin urmare, Executivul condus de Ludovic Orban ia în calcul revenirea la starea de urgenţă, însă nu pe întreg teritoriul ţării, ci doar în localităţile sau judeţele unde cazurile de COVID-19 au explodat, ca urmare a relaxării iresponsabile. Practic, în unele zone, România s-ar putea întoarce la măsurile severe de izolare impuse prin decret prezidenţial în luna martie. ”Din păcate, am ratat procesul de tranziţie după etapa de vârf a virusului şi am anulat o bună parte din sacrificiile făcute în lunile martie şi aprilie. Sistemul medical va intra în colaps în foarte scurt timp dacă vom continua să avem peste 500 de cazuri pe zi. E o chestiune de zile, nu de săptămâni sau luni”, susţin sursele citate.

Urmează cinci zile decisive: dacă numărul de cazuri va continua să crească ameninţător, Guvernul şi preşedintele Klaus Iohannis vor fi nevoiţi să impună starea de urgenţă în anumite zone. ”E una dintre măsurile aflate în analiza Guvernului, chiar dacă nimeni nu şi-ar dori noi restricţii”, susţin surse guvernamentale. Pe de altă parte, premierul Ludovic Orban speră într-un trend descendent, astfel încât, începând cu 17 iulie, să fie suficientă prelungirea stării de alertă cu încă o lună, explică surse din conducerea PNL pentru Adevărul. Din punct de vedere economic, Guvernul nu-şi permite încă o perioadă de blocaj total, după şocul din primăvară. Şi nici din punct de vedere politic, în contextul în care se apropie alegerile locale şi parlamentare, iar orice măsură punitivă duce la erodarea guvernării liberale. Aşadar, Executivul caută o soluţie care să îmbine siguranţa cetăţenilor şi libertatea socială, mai ales că traversăm perioada concediilor.

În discuţiile cu apropiaţii, premierul Orban a pledat pentru prelungirea stării de alertă – procedură care nu necesită aprobarea Parlamentului dominat de PSD. De asemenea, şeful Executivului aşteaptă şi legea privind carantina şi izolarea, astfel încât statul să aibă pârghii legale de a interna obligatoriu persoanele pozitive asimptomatice. Peste 500 de persoane depistate pozitiv au plecat din spital, în baza unei decizii CCR, transformându-se în focare ambulante.

Eternul virus al circului politic
Guvernul a trimis la începutul săptămânii trecute un proiect de lege în Parlament privind carantina şi izolarea pentru a acoperi vidul legislativ generat de hotărârea CCR. Camera Deputaţilor a adoptat proiectul, însă dezbaterile s-au împotmolit la Senat. „Nu pot să înţeleg de ce PSD se încăpăţânează să tragă de timp, să ne pună beţe în roate. E o lege indispensabilă pentru situaţia pecare o trăim. Sunt la capătul răbdării”, a spus premierul Ludovic Orban. În replică, senatorul PSD Robert Cazanciuc a spus: ”Îţi trebuie foarte mult tupeu să vii în Parlament cu asemenea proiect, după care tot tu să ţipi că nu este votat. Este a treia oară când guvernul trimite Parlamentului în ultimul moment o lege foarte proastă, plină de greşeli”.

Robert Cazanciuc, preşedintele interimar al Senatului, acuză că proiectul trimis de Guvern lasă loc abuzurilor. ”Carantina, izolarea, spitalizarea trebuie făcute pe baza unor dovezi clare, ştiinţifice de boală. În proiectul elaborat de Guvernul Orban nu există nicio garanţie că românii nu vor fi luaţi de pe stradă pentru un simplu strănut, semnele sugestive, aşa cum este precizat în proiectul Guvernului”, a declarat Cazanciuc. Ministrul Sănătăţii l-a contrazis: „Niciodată, niciun român nu a fost luat de pe stradă pentru un simplu strănut, cel puţin din partea corpului medical”, a spus Nelu Tătaru la Digi 24.

Care sunt motivele de dispută
Parlamentarii au oprit dezbaterile la legea carantinei după ce nu au putut să cadă de acord asupra unor prevederi care să asigure pârghii de control pentru stat, dar care în acelaşi timp să garanteze respectarea drepturilor persoanelor bolnave de COVID-19. Una dintre cele mai dezbătute teme e legată de gradualitatea măsurilor de izolare pentru asimptomatici. În forma Guvernului, prioritate avea izolarea în spital, altfel spus internarea obligatorie, în timp ce izolarea la domiciliu (dorită de unii cetăţeni) era doar excepţia. În forma adoptată de Camera Deputaţilor, acolo unde PSD are majoritate, aleşii au stabilit ca prioritate tot „spaţiile special desemnate”, adică unităţile sanitare pregătite de autorităţi. Senatul, dominat tot de PSD, nu e de acord.

O altă problemă e reprezentată de definirea condiţiilor care duc la izolare şi carantină, aşadar restrângerea drepturilor prin privarea de libertate. În forma Guvernului erau izolate sau puse în carantină persoane bolnave sau cu „semne şi simptome sugestive pentru boli infectocontagioase”, sintagme care nu au claritate din punct de vedere legislativ. Nici deputaţii nu au corectat partea aceasta, punând în categoria celor care ar trebui izolaţi sau carantinaţi persoanele cu „risc iminent de transmitere comunitară”, formulare contestată de o parte a societăţii civile, cum e şi cazul APADOR-CH. Aşadar, senatorii jurişti vor trebui să decidă care sunt condiţiile care duc la izolarea unei persoane. De asemenea, durata măsurii de carantină, precum şi cea a izolării, nu e stabilită clar prin lege, fiind menţionată doar „o durată conform datelor ştiinţifice oficiale disponibile la nivel internaţional”.

Senatorii PSD au decis să nu reînceapă dezbaterile până nu primesc de la Comitetul de Situaţii de Urgenţă o situaţie comparată privind carantina şi izolarea din statele UE. De asemenea, PSD aşteaptă şi avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe proiectul de lege iniţiat de guvern. După ce va fi adoptată şi de Senat, legea trebuie să mai aştepte încă două zile în Parlament, în cazul în care un partid o va contesta la CCR. Apoi va ajunge pe masa preşdintelui Klaus Iohannis pentru promulgare şi va intra în vigoare la trei zile după publicarea în moniutorul oficial. Aşadar, până săptămâna viitoare Guvernul nu va avea un cadru juridic pentru a orpi externarea persoanelor infectate, dar care se află într-o stare de sănătate bună şi nu vor să rămână în spital.

Nelu Tătatru nu exlcude o ipoteză sumbră
Ministrul Sănătăţii admite că România ar putea reveni la starea de urgenţă, însă doar dacă situaţia scapă total de sub control. ”Instituim acea stare de urgenţă, care este apanajul preşedintelui, în contextul în care avem o perioadă cu transmitere accentuată, la un moment dat, o creştere a numărului de cazuri exponenţial, poate şi dublări de la o zi la alta, într-un context în care transmiterea comunitară este accentuată. Altceva e să apară zece mii de cazuri într-o săptămână şi jumătate – două săptămâni, şi alta e să apară zece mii de cazuri în patru-cinci zile. Atunci este impunerea unei stări de urgenţă. În condiţiile în care avem aceste zece mii de cazuri în trei-patru zile la nivelul întregii ţări se impune starea de urgenţă. Când avem aceste zece mii de cazuri în trei oraşe diferite atunci carantinăm acele oraşe”, a declarat ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru într-un interviu pentru Agerpres.