HAI SĂ O DĂM PE FAȚĂ! Câți profesori plătesc impozit pe banii din meditații

Puțin peste 200 de profesori buzoieni – respectiv 202, adică 3,15 la sută din totalul celor 6.421 de cadre didactice din județ -, se află în evidențele Administrației Județene a Finanțelor Publice ca plătitori de impozit pe veniturile obținute din meditații, se arată într-un răspuns al AJFP la o solicitare a redacției OPINIA.

O cifră ridicolă în comparație cu amploarea fenomenului, care ar putea aduce sume importante la bugetul de stat, sume care, nu-i așa?, ar putea susține un procent important din măririle de salariu pentru care personalul didactic și nedidactic din unitățile de învățământ s-au aflat, mai mult de trei săptămâni, în grevă.

De altfel, subiectul banilor negri obținuți din meditații a fost, la fel ca și cel al criteriilor de performanță, unul tabu pe întreaga perioadă a grevei, orice tentativă de discuție pe marginea acestui subiect fiind zădărnicită cu invective, adresate fie de la cel mai înalt nivel, al liderilor de federații sindicale, fie de postacii de pe rețelele de socializare.

Potrivit reprezentanților Consiliului Național al Elevilor, doar 4.135 de cadre didactice și-au declarat veniturile la Fisc în anul 2019, acestea reprezentând 2,39 la sută din totalul profesorilor. Veniturile totale declarate au fost de 35.325,388 de lei, echivalentul a peste 7 milioane de euro. Cea mai mare sumă medie obținută oficial din meditații a fost în București, 17.471 de lei, Capitala fiind urmată de județele Mureș (15.2014 lei) și Timiș (13.243 lei), conform edupedu.ro. La polul opus, în clasamentul numărului declarațiilor sunt județele Botoșani și Tulcea, cu doar cinci, respectiv șapte persoane care și-au declarat venituri din meditații în 2018.

Buzăul era clasat, de asemenea, printre ultimele județe la acest capitol, doar 34 de dascăli declarându-și veniturile în 2018, cu o sumă totală care ajungea la 95.840 de lei. Conform cifrelor oferite oficial de Agenția Județeană a Finanțelor Publice Buzău, în anul 2021, 136 de contribuabili (persoane fizice și juridice) figurau cu venituri impozitate din alte forme de învățământ.

Aproape jumătate dintre elevi merg la meditații

Un raport al Ministerului Educației și Cercetării din luna septembrie 2021 trecut arăta că 47 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a și 42 la sută dintre elevii de clasa a XII-a merg în mod frecvent la pregătire suplimentară. Șase la sută dintre respondenți mergeau zilnic la meditații, iar 16 la sută de două-trei ori pe săptămână.

O situație din august 2022 arăta că peste 7.400 de cadre didactice din România și-au declarat la ANAF veniturile obținute din meditații, potrivit Digi24. Impozitele virate la stat s-au ridicat la 47 de milioane de lei, conform datelor obținute în exclusivitate de sursa citată.

Cel mai mare număr de profesori care au declarat veniturile obținute din meditații s-a înregistrat la regionala ANAF Cluj-Napoca. Este vorba de 1.415 de profesori.

În București, aproximativ 1.300 de profesori au declarat banii obținuți din activitatea desfășurată în afara orelor de curs, potrivit Digi24. În privința veniturilor profesorilor din meditații, Capitala se află pe primul loc. Sumele declarate obţinute din meditaţii depăşesc 23 de milioane de lei, pentru care statul a încasat din taxe şi impozite aproximativ jumătate din sumă.

De ce le-a stat în gât ministrul Cîmpeanu

Unul dintre motivele pentru care cadrelor didactice le-a stat în gât ministrul Sorin Cîmpeanu a fost și acela că fostul șef al Educației a insistat ca regimul meditațiilor să fie înăsprit, în sensul instituirii interidicției ca profesorii să facă meditații cu elevii din clasele la care predau. Cîmpeanu intenționa chiar să instituie aplicarea acestei reguli încă din anul școlar 2022-2023 și anunța sancțiuni pentru cadrele didactice care nu o respectă. O astfel de interdicție pentru profesorii din învăţământul preuniversitar este stabilită prin Codul de etică adoptat în octombrie 2018 prin ordin al ministrului Educației, însă nu se respectă.

„Meditațiile se practică în orice stat european și nu i se poate interzice unui părinte să își dea copilul la pregătire suplimentară (…) Însă, o condiție de bun simț este ca profesorii să nu facă meditații cu elevii de la clasă (…) Vrem să avem relevanța notelor și respectarea conditiilor de etică, iar relevanța notelor are de suferit când un profesor face meditații cu elevii de la clasă”, declara Sorin Cîmpeanu.

El a spus că o astfel de interdicție va fi impusă printr-o lege care va face parte din pachetul legislativ ce va fi adoptat prin Programul „România Educată”, și era convins că va putea intra în vigoare din anul școlar 2022-2023. Cîmpeanu declara pentru HotNews că în actul normativ, care va face parte din legislația subsecventă pachetului legislativ primar din „România Educată”, va fi prevăzută înființarea unei comisii naționale pentru inspecție școlară, care va avea ca prerogativă verificarea normelor de etică și deontologie profesională de către cadrele didactice. Din comisie vor face parte cadre didactice cu experiență de cel puțin 10 ani în inspecție școlară, care „au probat aspecte ce țin de probitatea morală și profesională” și care vor verifica dacă această interdicție se respectă.

Chiar dacă Sorin Cîmpeanu nu se mai află la conducerea Educației, prevederea legală în cauză a beneficiat și de susținerea actualului ministru, Ligia Deca și a fost introdusă în Legea educației. Important este însă ca prevederile acesteia să se aplice.

Conform noii legi, activitatea de desfășurare a meditațiilor cu elevii de la propria clasă reprezintă abatere disciplinară și se sancționează cu:

a) observație scrisă;

b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;

c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare;

d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;

e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Autor: Catalin Bostan / OpiniaBuzau.ro