HOLOCAUSTUL ÎN PROGRAMA ȘCOLARĂ

Noua lege a învățământului preuniversitar prevede introducerea unor noi materii pentru elevii de gimnaziu și liceu. „Istoria evreilor. Holocaustul” este materia care va începe să fie predată, la clasele de a XI-a, chiar din anul școlar 2023-2024, care începe pe 11 septembrie. Materiile „Istoria comunismului din România” și „Istoria, robia și deportarea romilor” (materie opțională, care va fi făcută doar la alegerea elevilor) vor fi incluse în școli din anul școlar 2025-2026. HotNews.ro a vorbit cu profesori de istorie pentru a afla ce ar trebui să învețe elevii la aceste ore. – HotNews.ro.

Ce ar trebui să învețe elevii la aceste ore este ADEVĂRUL.

Matei Gheboianu, conferențiar doctor la Facultatea de Istorie a Universității București, consideră că introducerea acestor materii este oportună, pentru că vede anumite lipsuri în cazul studenților de la Istorie din anul I.

Și profesori care ar urma să predea noile materii sunt de părere că acestea vor aduce un plus în cultura generală a elevilor.

Este oportună cu condiția să se predea adevărul, nu mistificări și minciuni prin care profesorii să inoculeze un sentiment de falsă vinovăție.

„Mi se pare extrem de util pentru elevi și pentru modul în care își dezvoltă ei înțelegerea trecutului” – Gabriela Obodariu, profesoară de istorie la Colegiul Național „A.I. Cuza”, Focșani

El precizează că, până acum, în anumite școli exista posibilitatea unor cursuri opționale în care elevii să aprofundeze materia de la Istorie.

„Discuția legată de aceste materii cred că e foarte importantă pentru a crea inclusiv tot ceea ce înseamnă zona civică a societății”, susține Gheboianu.

Profesorul universitar spune că cele trei materii ar fi putut fi comasate într-una singură, care să fie predată timp de doi ani elevilor, „pentru că vom vedea că dacă ne vom uita atât la istoria Holocaustului, cât și la Istoria comunismului, în esență sunt părți, cum este cea legată de mișcările de dreapta, care, să zicem așa, sunt mult mai puțin abordate sau tangențial abordate și vedem că trăim într-o Europă în care cu precădere mișcările de dreapta nasc probleme și posibil să nască în viitor”.

Ce probleme nasc “mișcările de dreapta”, domnule profesor tăietor împrejur de tinere creiere? Problema conștiinței naționale, a identității rasiale? Năzuința spre un viitor luminos în care grupul național din care fac parte prosperă? Dragostea de neam și cultul martirilor? Apartenența la un șir lung de strămoși cu o istorie întreagă de lupte și jertfe?

„Și atunci cred că ar fi fost interesantă abordarea, inclusiv a tot ceea ce a însemnat extrema dreaptă românească, cu rădăcinile din secol XIX, cu acțiunile din perioada interbelică, inclusiv regimul stat național legionar și regimul antonescian, care ar fi trebuit poate abordate din toate perspectivele, nu doar ceea ce este foarte important, din perspectiva Holocaustului, ci pus în context și a înțelege toate, repet, într-un fel a înțelege complexitatea regimului. Dacă vom analiza, vom vedea că au în comun mult mai multe fațete negative, nu doar Holocaustul, care a fost un lucru foarte tulburător pentru societate, inclusiv cea românească”, explică Gheboianu.

Predați despre Mișcarea Legionară și predați fără să încercați reeducarea elevilor și veți vedea un fenomen uimitor: Elevii vor asculta, în liniște si cu respect, dorind să învețe mai multe despre legionari și sacrificiul lor. Veți câștiga tînăra generație prin felul cum le predați istoria adevărată.

Profesoara Daniela Anghelescu de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” spune că nu vorbim neapărat de concepte nou introduse pentru elevi, pentru că aceste teme au fost și până acum abordate la orele de Istorie.

Din punctul meu de vedere, când vorbim despre istoria evreilor, istoria comunismului, chiar istoria romilor, cred că de fapt discutăm despre una și aceeași problemă, și anume în ce măsură tânăra generație trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna, să fie modelată de fapt, să înțeleagă și să simtă că este loc sub soare pentru toată lumea. Cred că despre asta este vorba. Cursurile în sine, cele trei, discută de fapt, aceeași problematică și încearcă să dezvolte aceleași competențe în cazul tinerilor din România, competențe care țin până la urmă de de educația democratică. Din punctul meu de vedere, sunt binevenite”, a explicat, pentru HotNews.ro, profesoara.

Istoria, robia și deportarea romilor

Această materie va putea fi aleasă ca opțional atât de către elevii de gimnaziu, cât și de către cei de liceu. Profesoara Gabriela Obodariu consideră că o astfel de materie este utilă.

„E foarte util și opționalul de istoria romilor și despre tradițiile lor, pentru că, din păcate, există foarte multă intoleranță, și vine tot din neînțelegerea subiectului, sunt convinsă de asta, că vine din lipsa de înțeles a subiectului, lipsa de discuție a unor astfel de teme”, susține cadrul didactic.

Voi chiar credeți că “intoleranța” față de țigani vine din neînțelegerea unor subiecte istorice și teoretice…sau mai degrabă vine din experiența propriu-zisă cu țiganii?

Doar cine este complet deconectat de realitate vorbește de “toleranță” față de un grup atât de evident incompatibil cultural și spiritual cu poporul român, cu porniri infracționale și cu dispreț față de românii muncitori.

Matei Gheboianu spune că în cadrul acestei materii ar trebui să se discute despre cum au apărut robiile.

Poate ar fi util să facem și o lecție despre robia negrilor din Africa, explicând cum alți negri îi vindeau pe frații lor jidanilor, care îi transportau în Europa și America unde îi vindeau la rîndul lor.

Aceste fapte ale jidanilor care vindeau sclavii sunt documentate în cartea “The Jewish Onslaught”, scrisă de un negru pe nume Tony Martin.

„Ar trebui să ne întoarcem în trecut și să vedem cum apar robiile și mai ales robiile la populația etnic romă, pentru că am avut robie și a românilor într-o anumită perioadă. Dar robia etnicilor romi a fost până în secolul XIX și bineînțeles că trebuie abordată această perioadă, inclusiv perioada interbelică și comunistă, când, în esență, comuniștii au încercat să bage sub preș, să nu-i mai intereseze, uneori chiar să românizeze, cu forța, etnia romă”, susține acesta.

Sunt pregătiți profesorii să predea aceste materii?

Gabriela Obodariu spune că, de regulă, se fac pregătiri atunci când se introduc elemente noi pentru profesori, însă au fost și situații în care acestea nu au avut loc. Ea se consideră pregătită să predea aceste materii, mai ales „Istoria evreilor. Holocaustul”, pentru că a urmat o serie de cursuri.

Cursuri finanțate din banii noștri, organizate de institutul terorist Elie Wiesel și care prezintă o singură parte a problemei?

Totuși, punctează profesoara, ar fi nevoie de formări ale cadrelor didactice.

„Formările să fie centrate mai ales pe partea de metodică, de felul în care abordăm. Ele sunt teme extrem de sensibile. Și nu e suficient să spui: uite, hai, predă, că ești profesor și trebuie să te descurci”, susține Gabriela Obodariu.

Și profesoara Daniela Anghelescu susține că, mai ales în lipsa unor materiale suport, va fi nevoie ca profesorii să aibă parte de pregătiri.

„Este, într-adevăr, o problemă reală, pentru că, de exemplu, la istoria evreilor nu există materialul, să spunem, standard, pe care să lucrezi. Teoretic există un manual care a fost scos de Editura Didactică și Pedagogică prin 2007, după care n-a mai fost reeditat (…). Probabil că în lipsa unor materiale suport, sunt necesare la un moment dat cursuri de de formare pe problematica asta, pentru că nu poți să mergi la clasă și să zâmbești și să pui un film. Deci nu… Adică, până la urmă, ora noastră înseamnă o interacțiune permanentă cu elevul. Adică da, poți să-i pui la un moment dat un fragment dintr-un film, poți să discuți în 5-10 minute pe tema asta, dar, în același timp, avem nevoie de un manual, adică de materiale suport foarte clare și până la urmă didactice”, explică profesoara din București.

Suport de curs Incorect Politic

Materiale de suport se pot găsi pe https://www.incorectpolitic.com/carti/ unde atât elevii cât ș profesorii sunt invitați la consultații. Iar dacă vreți să difuzați un film la oră, două variante bine documentate sunt Cea mai măreață poveste nespusă și Europa – Ultima Bătălie.

Elevii sunt rugați să fotografieze manualul de Istoria Evreilor. Holocaustul și să îl trimită redacției. Noi îl vom îmbunătăți și vom pune un manual serios la dispoziția voastră.

Matei Gheboianu spune că a vorbit cu colegii săi care urmează să predea aceste materii și că se simte nevoia unor cursuri suplimentare.

„Chiar am discutat cu câțiva profesori și într-un fel sau altul se simte nevoia unor cursuri suplimentare. Gândiți-vă că unii profesori au terminat acum 20 de ani, poate chiar 30 de ani facultatea. Erau subiecte uneori tabu sau se discuta foarte puțin despre cercetarea comunismului.

Dacă ne gândim, acum 30 de ani era la început, încă arhivele nu erau deschise, nu se știau atât de multe lucruri și, la fel, legat de istoria Holocaustului, mai ales că această materie deja intră de săptămâna viitoare, începe efectiv să fie predată.

În momentul de față știu că este lucru în ghid pentru profesori, plecând de la programa aprobată, pentru a-i ghida în acest an până la apariția unor manuale și a unor materiale suport.

Și poate ar fi fost, ca să zicem așa, necesar ca anul acesta să existe cu adevărat cursuri de perfecționare, de specializare, de a-i îndruma pe profesori, tocmai pentru ca aceste materii se se desfășoare în bună regulă și să nu fie experimente în care fiecare profesor le transmite elevilor ceea ce crede despre subiect”, explică cadrul didactic universitar.

Dacă profesorii nu sunt destul de bine pregătiți, elevii vor fi nevoiți să-i învețe!

Profesorii cel mai probabil NU sunt pregătiți să predea așa ceva, așa că elevii vor fi nevoiți să-i învețe.

De ce vă mirați?

De situația bizară în care am ajuns, elevii, cu acces la internet și sete de adevăr, au ajuns să știe mai multe despre holocaust decât profesorii care ar trebui să predea această materie obligatorie?

Nu vă mirați, acționați!

Un model de întrebări pentru profesorii de la oră:

• Cine a adus bolșevismul în România?
• Care a fost etnia predominantă în aparatul bolșevic din Rusia după revoluție?
• Dacă holocaustul e atât de adevărat, de ce există legi care interzic cercetarea lui?
• Cine a făcut primul atentat terorist cu bombă din România?
• Dacă trăim în democrație, de ce există legi care prevăd închisoarea pentru anumite opinii?
• Dacă există ordine constituțională în țară, cum de avem legi care încalcă flagrant Articolul 30 despre libertate de exprimare?
• A spus Elie Wiesel adevărul sau a fost un impostor, după cum scrie Grunor Miklos, supraviețuitorul de la Auschwitz care dezvăluie impostura lui Elie Wiesel?
• Pe cine să credem, pe Elie Wiesel care ne acuză că am ucis 400.000 de jidani și vă obligă să predați o oră în plus? Sau pe fostul președinte al Israelului, Shimon Peres, care a mulțumit public României pentru salvarea a 400.000 de jidani?
• A fost sau nu a fost procesul de la Nurnberg un proces stalinist? Prezentați articolul 21 în fața clasei și întrebați-i pe ceilalți dacă profesorul refuză să răspundă.
• Doamna profesoară, dacă ne predați despre holocaust, ne veți preda și despre raportul lui Fred Leuchter sau Germar Rudolf? A, nu știți cine sunt ăștia? Dați-mi voie să vă explic….

Până la urmă voi elevii nu trebuie să vă limitați la a vă instrui prietenii apropiați, cărora le împărtășiți cu drag cele pe care le-ați învățat căutând. Ci trebuie să mergeți mai departe, instruindu-vă profesorii, părinții și prietenii de familie, desigur în măsura posibilităților și folosind mult tact. Se știe că nimeni nu-i profet în țara lui, dacă vedeți că mesajul vă este respins de părinți, nu insistați, veți face mai mult rău insistând.

Găsiți pe cei care rezonează cu adevărul și căutați constant să vă ridicați propriul nivel. Mereu mai este ceva de aflat, de studiat și de înțeles.

Viața este cunoaștere continuă.

Sursa – Incorect Politic