În ce hal ne-au adus! Românii spun că regretă COMUNISMUL! „Era mai bine înainte!”

Rezultatele unui sondaj de dată recentă, făcute publice miercuri, 13 decembrie 2023, scot la iveală nostalgia românului după perioada comunistă. „Era mai bine înainte!”, afirmă cu convingere cei mai mulți dintre repondenți.

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procentul fiind mai mare față de acum 10 ani, arată un sondaj realizat de INSCOP.

De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât acum.

Astfel, 48.1% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013).

„Nu ştiu” sau „Nu răspund la această întrebare” – 9.7% dintre cei chestionaţi.

Percepţia asupra nivelului de trai
Totodată, s-a aflat că 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013).

„Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, relevă analiza socio-demografică, potrivit aceleiași surse.

Director INSCOP: „Aparent șocant”
Remus Ştefureac, director INSCOP Research, a făcut o analiză asupra situației indicate de acest sondaj.

El dă de înțeles că există explicații atât obiective, cât și subiective pentru înțelegerea acestui „sentiment acut de nostalgie”.

„Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent.

Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989.

Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective care alimentează acest sentiment acut de nostalgie”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

„Toate acestea au dus la…”
Șeful INSCOP aduce în discuție inflația, dar și crizele din ultimii ani

Dar și faptul că unii tineri află de la unii adulți „nostalgici” despre ceea ce aceștia din urmă consideră a fi fost „avantajele” traiului în perioada comunistă – un loc de muncă sigur sau o casă asigurată de stat.

„Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici în special în spaţiul online.

Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite.

Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”, mai spune Ştefureac.

Când a fost realizat sondajul
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului.

Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.