Încălzirea climatică nu se confirmă în România. Temperaturile au dat peste cap socotelile specialiștilor

Încălzirea globală a început să dea rateuri, cel puțin în România. În afara unor ierni ceva mai blânde și doar în anumite zone, verile și primăverile devin mai friguroase și nicidecum mai calde, așa cum se preconizează în calculele din modelele climatologilor. Anul acesta culturile agricole nu au mai fost compromise din cauza secetei, ci din cauza frigului de la sfârșitul primăverii și începutul verii, care a distrus și o mare parte din pomii fructiferi.

Când media prezintă știri alarmiste despre încălzirea globală de genul ”s-au înregistrat temperaturi record în Spania de 45 de grade C” și nu ai fost în Spania să vezi că acolo temperatura de 50 de grade C este o normalitate, zici că totul este real. Anul acesta a fost unul atipic pentru adepții încălzirii globale, cu temperaturi scăzute în mai toate părțile mapamondului. Și, de nervi, că nu se mai confirmă încălzirea globală de la emisii, au început să provoace incendii peste tot. Inclusiv acolo unde nu fuseseră niciodată. Iar când spun ”să provoace” nu e o presupunere, ci o stare de fapt dovedită și recunoscută oficial. Și, pentru că temperaturile nu mai cresc conform calculelor probabilistice făcute de climatologi, ci, dimpotrivă, scad, s-a mai umblat puțin la modul de măsurare a temperaturii, ca să pară mai crescută, și, cel mai important, au transformat, din mers, sintagma încălzirii globale în ”schimbări climatice”.

În România, unde politica oficială se aliniază celei globale în ce privește gazele cu efect de seră care produc încălzirea globală, specialiștii (de fapt, unul singur, de la ANM) se străduiesc să ne convingă că temperaturile au crescut în exces. În Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050, aflată în stadiul de proiect la Ministerul Mediului, se arată că semnalul de încălzire a climei este vizibil și semnificativ statistic în toate regiunile țării, fiind mai pronunțat, în general, în timpul zilei.

Ochii pe august

Potrivit Strategiei, temperatura medie anuală a aerului a crescut între 0,21/deceniu și 0,44℃/deceniu, corespunzător unei rate de încălzire cuprinsă între 1,3℃ și 2,6℃, în perioada analizată 1971-2020. ”Tendința de încălzire observată este mai pronunțată în ultimele două decenii ale perioadei analizate, iar durata medie anuală de strălucire a Soarelui prezintă și ea o tendință generalizată de creștere la nivelul României. Pentru viitorul apropiat (2021–2050), comparativ cu intervalul de referință 1971–2000, la nivelul României, rezultatele modelelor climatice globale analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare, în cea mai caldă lună a anului (august), de peste 3°C, în cel mai pesimist scenariu. Creșterea similară a temperaturii medii lunare, obținută cu modelele climatice regionale, este de peste 2,5°C, în condițiile scenariului pesimist. Diferențele legate de scenariul ales sunt relativ mici în primele decenii ale secolului, iar diferențele mai mari sunt așteptate spre sfârșitul secolului XXI”, se precizează în Strategie. Totodată, în document se mai specifică faptul că, în perioada analizată, cantitatea anuală de precipitații este în general stabilă, fără a se evidenția tendințe generale semnificative statistic de creștere sau de scădere. Proiecțiile viitoare ale cantităților anuale de precipitații nu prezintă o tendință semnificativă, deși ele indică o ușoară creștere.

Ce spun datele ANM?

Caracterizarea climatologică pe anii 2021, 2022 și 2023, de pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie, relevă faptul că temperaturile nu au crescut, ci, dimpotrivă, au început să scadă. Astfel, în iunie 2021 temperatura medie a oscilat între 4,4 (pe Vf Omu) și 23,2 grade Celsius cu abateri pozitive în jumătatea vestică și abateri negative în jumătatea estică față de mediana intervalului de referință 1991-2020. În 2022, temperatura medie s-a situat între 5,6 și 23,9, pentru ca în 2023, aceasta să scadă la o medie între 5,0 și 22,5. Temperaturile medii în iulie au scăzut de la un interval de 8,6-27,2 grade C în 2021, la 7,4 – 26,1 în 2022 și la 8,2 – 26,7 grade C în 2023. În luna mai, minima a scăzut de la o medie de 17,9 în 2021, la 17,3 grade C în 2023, ambele fiind abateri negative față de mediana intervalului de referință 1991-2020.