INFORMATII DE ULTIMA ORĂ | CORONAVIRUSUL nu este o boală de plămâni! Este o boală vasculară. Detaliile care schimbă percepția inițială asupra COVID-19

Pandemia de coronavirus a coagulat o gamă largă de teorii, unele eșuând la proba veridicității, în timp ce altele au început să adune tot mai multe dovezi în sprijinul lor. În podcast-ul „The Daily” al The New York Times, Donald J. McNeil Jr., editorul rubricii de știință și sănătate al cotidianului american, face o trecere în revistă a teoriilor asupra cărora există un grad semnificativ de încredere în lumea medicală.

Când pandemia globală s-a declanșat, „toți ne-am gândit la această boală ca fiind una pulmonară, o boală respiratorie, deoarece în primele cazuri de care am auzit persoanele infectate au făcut pneumonie”.

Vasele de sânge

Imediat, s-a trasat o paralelă cu epidemia de gripă din 1918. Dar acum „învățăm că acest coronavirus este diferit de un virus gripal”. Prin ce? „Virusul gripal de agață de plămâni și de căile respiratorii. Acesta (coronavirusul – n.r.) ajunge în corp prin căile respiratorii, dar se fixează cu adevărat în interiorul vaselor de sânge. Și provoacă astfel o boală vasculară, o boală a vaselor de sânge”, subliniază Donald J. McNeil Jr.

Care este marele pericol legat de acest tip infecție orientată pe vasele de sânge? „Înseamnă că poate afecta orice organ din corp care are o mulțime de vase de sânge în el – și nu doar organele”, atrage atenția jurnalistul.

Plămânii au o mulțime de vase de sânge în ei, deci sunt afectați de coronavirus. La fel și rinichii. La fel și intestinele, care sunt învelite în rețele de vase de sânge. Covid-19 atacă și creierul, însă „nu și celulele nervoase, din care este format în mare parte creierul”. Virusul cruță însă celulele musculare din inimă, precizează McNeil Jr.

Altfel spus, aceste detalii schimbă „centrul de greutate” al analizelor pentru depistarea Covid-19, axate pe măsurarea nivelului de oxigen din sânge. „Când realizezi că problema ar putea fi în leziunile renale, afectarea inimii, trebuie un cu totul alt calup de analize”, spune jurnalistul.

Ce implică această extindere a simptomatologiei? Donald J. McNeil Jr.: „Înseamnă că aproape fiecare persoană care vine în cabinetul medicului simțindu-se bolnav poate avea coronavirus”. Dacă apar simptome de AVC, „s-ar putea să fie Covid”. Dacă apar simptome ale unui atac de cord, „s-ar putea să fie Covid”. Dacă prezintă ceea ce pare a fi o artrită, „s-ar putea să fie Covid”.

„Și pentru că de multe ori nu avem suficiente teste sau este nevoie de prea mult timp pentru a obține rezultatul testului, pacientul se află într-un dezavantaj real. Pentru că atâta timp cât nu știi dacă pacientul tău are coronavirus, orice simptom manifestă în acest moment s-ar putea răspândi și în celelalte organe”, subliniază McNeil Jr.

În altă ordine de idei, testarea rapidă este un aspect vital.

Mutațiile

Altă evoluție a coronavirusului: la ora actuală, trece printr-o mutație la fiecare două săptămâni.

Important este ca niciuna dintre mutațiile coronavirusului să fie „importantă”. „Cele mai multe nu sunt importante”, spune jurnalistul. „Cele mai multe nu schimbă felul în care funcționează virusul”.

„Dar a existat o mutație față de care a existat un interes deosebit. Știm sigur că există două tulpini generale ale virusului, tulpina Wuhan și cealaltă numită tulpină italiană sau, uneori, tulpină europeană. Tulpina de Wuhan este evident cea originală. Acolo a început virusul. Dar a mers în jurul Asiei. Apoi s-a dus în Iran. Apoi s-a dus în Italia. Și în Italia, mutația a avut loc probabil cândva în februarie. Cu siguranță nu a făcut virusul mai periculos, mai letal, mai probabil să te omoare. Dar se pare că l-a făcut mai transmisibil.”

În general, pe măsură ce infectează mai multe gazde, virusurile tind să devină „mai puțin letale”, dar mai transmisibile. De exemplu, dacă „am virusul și trece printr-o mutație în interiorul meu și obține o tulpină mai mortală, voi ajunge să port două tulpini”. Și transmit mai departe, „să zicem”, virusul către două persoane. Persoana care primește tulpina mortală, poate muri chiar în timp ce doarme. „În timp ce persoana cu tulpina mai puțin letală, dar mai transmisibilă, s-ar putea duce într-o discotecă unde ar putea infecta 40 de persoane”.

„Și dacă faceți asta de multe ori în timpul contaminării, virusul se deplasează întotdeauna în direcția unei transmisibilități mai mari, dar mai puțin letale, căci aceasta va fi tulpina care se răspândește ori de câte ori i se oferă șansa”.

Asta s-a întâmplat și în 1918, precizează McNeil Jr.

• La început, virusul gripal a fost „extrem de mortal”;
• Apoi „a dispărut o perioadă”;
• Apoi „a trecut la porci și a fost pentru o vreme un virus al porcilor”;
• După care, când s-au născut suficienți oameni care nu mai avuseseră virusul, „acesta a reapărut la oameni”, dar „a reapărut ca gripa sezonieră H1N1”, care a devenit din ce în ce mai puțin letală, „însă mai transmisibilă”.

Acum, „este posibil să vedem chiar primele indicii ale acestei dinamici și cu acest virus”. „Practic, toate virusurile fac asta”, atrage atenția jurnalistul.

Un alt aspect asupra cărora există o unanimitate în rândul experților în sănătate este faptul că există un nivel mult mai mare de transmitere a virusului în spațiile închise. „Pot fi găsite eventual modalități de-a face spațiile interioare mai sigure, dar complet sigure”, explică McNeil Jr.

Asta „ne aduce la cea mai importantă chestiune”, și anume „ce spațiu interior dorim să fie din nou funcțional”.

Școlile? „Pot copii merge din nou în siguranță la școală? Știința nu este încă deplin convinsă de asta. Dar există tot mai multe indicii că poate fi destul de sigură deschiderea școlilor la toamnă, în special pentru cei foarte mici. Există tot mai multe dovezi că aceștia nu sunt transmițători ai virusului la adulți.”

Situația Covid-19 în SUA

Doctorul Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase din SUA, a apreciat luni că situaţia epidemiei de coronavirus din ţara sa „chiar nu e bună”, consemnează dpa.

Într-o conversaţie transmisă în direct pe internet cu şeful Institutelor Naţionale de Sănătate, Francis Collins, dr. Fauci a avertizat că „este o situaţie gravă de care trebuie să ne ocupăm imediat” şi că Statele Unite se confruntă în continuare cu primul val de infectări. El a afirmat că tinerii au nevoie de mai multe îngrijiri, deoarece pacienţii cu vârste sub 40 de ani constituie o parte tot mai mare din totalul cazurilor de coronavirus. Ei pot răspândi virusul, iar tinereţea nu asigură protecţia împotriva îmbolnăvirii grave de COVID-19.

„Tinerii nu ar trebui să se simtă invulnerabili la consecinţe grave (…) Ei se pot îmbolnăvi foarte rău”, a insistat Fauci.

În ultimele zile, 14 state americane şi-au depăşit recordurile de cazuri noi. Numai de la începutul lui iulie, bilanţul făcut de ziarul New York Times arată 250.000 de teste pozitive.
În statul New York, cu circa 19 milioane de locuitori, cel mai grav afectat de epidemie, s-au înregistrat până acum aproape 400.000 de cazuri şi circa 30.000 de decese, din care două treimi în metropolă. Statele Texas şi Florida, printre altele, au confirmat intensificări ale epidemiei. Primarul din Miami a revenit asupra unor măsuri de redeschidere a economiei şi a avertizat că în curând ar putea fi închise din nou şi plajele.

Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, l-a criticat din nou pe preşedintele Donald Trump pentru modul în care abordează epidemia, refuzând să poarte mască de protecţie şi negând pericolul epidemiei, ceea ce „facilitează” şi „încurajează” virusul. „Nu suntem Statele Unite ale negării. Nu am fost niciodată o naţiune care a excelat fiindcă refuză să recunoască problema”, a adăugat el. În statul pe care îl conduce, numărul zilnic de cazuri noi a scăzut mult în ultimele săptămâni, în urma restricţiilor şi a regulilor de igienă.

Într-un discurs ţinut la sfârşitul săptămânii trecute, cu ocazia Zilei Independenţei Statelor Unite (4 iulie), Trump a susţinut, fără a prezenta dovezi, că 99% din cazurile de coronavirus sunt „complet inofensive”, iar strategica sa de combatare a virusului „merge bine”.