INFRACTIUNEA DE A FI PATRIOT
Dincolo de libertatea de a da cu pietre sau de a merge la marele sfinx, de a ne învrăjbi pentru amintirile triste, vă întreb, cu ce am rămas în ultimii 27 (douăzeci şi şapte) de ani? Cu ce ne-am ales în anii aceştia, de când am intrat în moarte clinică şi batem pasul pe loc?… Cu frica pentru ziua de mâine, poate, cu disperarea noastră! Cu întunericul şi cu fantomele de care nu am scăpat!… După atâtea guvernări strălucite (FSN, PSD, PDL etc.), am rămas cu gustul amar.
Este greu să le explici copiilor, uneori, de ce nu există pâine pe masă şi toate storurile sunt trase, incertitudinea viitorului, grijile noastre. Este greu să le explici copiilor tăi, demagogic, că am avut, în viețile noastre, cel mai bun prim-ministru de la Decebal încoace!… când am ajuns să supraviețuim la limită. Am renunțat de mult la noi. Trăim numai pentru copii, acum. Trăim, îmbătrânind încet, întunecați de repulsie pentru grămezile de vorbe şi minutul de adevăr… Unde sunt viețile noastre, însă? Şi, ce s-a ales de noi? Este, oare, bine în România?! Suntem mulțumiți cum trăim? Scaunele goale din fiecare casă, casele golite din fiece oraş, Țara, până la urmă, ne adevereşte tragedia noastră… Patru milioane dintre noi sunt în exil şi nu se vor întoarce-acasă, poate, niciodată! Fiecare dintre noi visează în intimitate că va fi mai bine într-o zi… Fiecare-ar vrea să se trezească într-o altă lume, câteodată.
Suntem fericiți când plângem, însă, în singurătate? Când, mințiți de toți, ne resemnăm… Vrem ca lucrurile să rămână neschimbate? Sărăcie, foamete, salariile groazei, ale mizeriei! Acestea ne sunt perspectivele. Un viitor negru, degradant, ce se-apropie… Până şi mormintele strămoşilor sunt distruse şi valorificate apoi pentru bani! A te opune unei astfel de politici, a-ți iubi țara, de fapt, a devenit o infracțiune de drept comun! A fi patriot este sinonim, – după ei, manipulatorii care le ştiu pe toate, de acum şi până la sfârşitul timpurilor! – cu a fi un naționalist îngust, retardat, care nu are altceva de făcut decât de a umbla ziua-n amiaza mare şi a le da oamenilor în cap!… A nu te lăsa târât, murdărit, înseamnă, de fapt, a deveni brusc extremist. Ba mai mult, a sta pe propriile picioare, a judeca drept poate însemna, uneori, a deveni xenofob, de-a dreptul rasist, pentru că ne tot jucăm cu vorbele, la nesfârşit… Nu are nimeni nimic cu un refugiat căruia i-a ars casa, cu un frate pe care trebuie să-l ajutăm, primindu-l la noi acasă. Dar când popoare întregi sunt dislocate din matca lor, când milioane de oameni ajung pe drumuri şi sunt mutate precum zarurile pe tabla de joc, atunci, nu putem sta cu ochii închişi. Riscăm să ne pierdem propria casă!
Nu rezolvăm nici problemele, strămutându-le la alții acasă. Să încetăm să ne mai iubim țara, atunci, de teama manipulatorilor de doi bani, care bat câmpii şi ne etichetează pe nedrept?! Să stăm liniştiți când alții ne iau sufletul?! Patru milioane şi ceva de români DEJA AU PLECAT! Mulți dintre ei ŞI-AU PIERDUT CHIAR COPIII. Industria A FOST făcută praf, fiind vândută pe nimic, ca „un car de fiare vechi”! Agricultura NU MAI EXISTĂ, aproape. Pământurile noastre, DEJA AU AJUNS în posesia străinilor! Aşa că nu ne sperie demagogia care se vrea, culmea!, şi ironică, „Ne-au cotropit străinii țara?!”, când, de fapt, speculanți din toate colțurile lumii chiar s-au aciuat aici! Bogățiile țării, AU FOST DEJA FURATE, o ştim! Armata, Şcoala, Spitalele, SUNT ÎN CONVALESCENȚĂ. Istoria ne ESTE DESFIINȚATĂ. ACESTEA SUNT FAPTELE de care vorbim. ACESTEA SUNT FAPTELE CARE S-AU ÎNTÂMPLAT. Să nu ne mințim cu vorbe, de aceea! Nu putem lupta împotriva Neadevărului, omorând încă un Adevăr! Trebuie să ne implicăm, căci fiecare dintre noi, dacă-şi iubeşte Țara!, trebuie să se implice cumva. Cu mâinile în sân, nu putem să stăm şi să privim nepăsători pentru că asta duce la autodistrugerea noastră! Să rămână la libertatea fiecăruia, atunci, la conştiința lui, în rândurile cărui partid se înrolează. Eu am ales ALIANȚA NOASTRĂ ROMÂNIA pentru că este un partid nou şi, este clar, cu vechiturile politice, cu penalii, cu mediocritățile, nu poți să stai la masă şi să vorbeşti de relansarea țării!… Iar, dacă vechii politicieni au fost aşa de buni, cum ne spun, de ce nu vedem şi noi nişte rezultate astăzi?! Şi, am mai ales ALIANȚA NOASTRĂ ROMÂNIA pentru încă un lucru…
Când Țara avea nevoie de Libertate, de oameni integri care să lupte pentru ea, Marian Munteanu nu s-a urcat în scaunul Uniunii Scriitorilor, de exemplu, şi n-a mai vrut să coboare… Nu s-a ascuns nici într-o văgăună, aşteptând, ca orice oportunist, să vină timpuri mai bune, când are să clevetească!… Omul acesta a murit puțin sub bocancii minerilor, pentru țara lui, când Țara avea nevoie disperată de Oameni care s-o descătuşeze… Aşa că, faptele contează, uneori, mai mult decât vorbele. Autor: George Alexander – Ziarul Natiunea
VEZI SI: Naționalismul e rău dacă e al meu și bun dacă e al tău?! Interesant…
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal: