ÎNLOCUIREA POPULAȚIEI ÎN TOATĂ SPLENDOAREA SA: Un raport FMI publicat vineri afirmă că în 2022 populația României a crescut pentru prima dată în ultimii 30 de ani, datorită celor 100.000 de refugiați ucraineni și migranți asiatici

Raportul Fondului Monetar International (FMI) evidențiază Problemele Demografice ale României, Subliniind Nevoia unei Abordări Coerente pentru Piața Muncii

FMI a publicat un raport vineri seara, privind situația demografică din România, abordând aspecte critice ale pieței muncii. Documentul subliniază declinul populației active și proporția în creștere a persoanelor în vârstă în raport cu tinerii.

Participarea la forța de muncă este relativ redusă, situându-se la 66,8%, cea de-a doua cea mai scăzută rată din UE. Această tendință afectează aproape toate categoriile demografice. Potrivit FMI, stimularea participării la forța de muncă ar putea fi o soluție parțială pentru contracararea efectelor negative ale declinului demografic.

În același timp, raportul evidențiază faptul că vârsta medie la care românii aleg să emigreze definitiv din țară a crescut la 30,2 ani în ultimul an, comparativ cu 27,7 ani acum 10 ani. Totuși, acest număr a scăzut față de perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989.

Problemele demografice constau într-o rată a natalității sub nivelul de înlocuire, înregistrând 2,1 născuți vii per femeie și continuarea migrației nete, în special a persoanelor apte de muncă. În ciuda unei creșteri a populației în 2022, o migrație netă negativă persistă, iar acest fenomen a afectat aproape toate țările din UE, unde migrația netă a devenit pozitivă.

Raportul menționează și creșterea semnificativă a numărului de vize de muncă, de la 3.000 în 2017 la 100.000 în 2022. Cu toate acestea, populația aptă de muncă continuă să scadă și să îmbătrânească. Dacă în 2007, populația în vârstă de muncă era de 14,5 milioane, cu 21% dintre aceștia având între 15 și 24 de ani, iar doar 16% între 55 și 64 de ani, în 2019, populația în vârstă de muncă cuprindea 16% tineri și 18% persoane cu vârste mai înaintate.

Această îmbătrânire a forței de muncă poate conduce la o creștere mai lentă a productivității, având potențialul de a reduce creșterea productivității totale a factorilor cu 0,4 puncte procentuale anual între 2020 și 2050. În plus, speranța de viață în creștere adâncește dependența seniorilor într-o populație în scădere, iar presiunile fiscale pot crește în consecință.

În plus, migrarea forței de muncă către alte țări și calitatea inferioară a educației din România pot contribui la o scădere a participării pe piața muncii. Este evident că România se confruntă cu provocări majore din perspectivă demografică și economică care necesită abordări strategice și soluții coerente pe termen lung.