1. Charles Michel, președintele Consiliului European a anunțat că va candida la europarlamentare din iunie 2024 din partea formațiunii belgiene Mișcarea Reformistă. Prin urmare – potrivit anunțului – în iulie 2024 va demisiona din funcția de președinte a Consiliului European.
În mod obișnuit, la noi, o astfel de știre ar fi trecut neobservată. Pe români nu-i interesează nimic din ceea ce se petrece dincolo de frontiere. Sindromul ruralului căruia puțin îi pasă de ce se întîmplă dincolo de gard, pe uliță. Un sindrom de care s-au plîns, în anii interbelici toți marii Istorici ai clipei.
Știrea demisiei lui Charles Michel a stîrnit un veritabil crivăț pe scena politică internă ținînd locul crivățului de pe scena meteorologică, tot mai bleg de la un an la altul. Explicația interesului stîrnit de o întîmplarea de la nivelul UE e dată de speculațiile din România, existente de vreun an, că președintele Klaus Iohannis își dorește o funcție în ierarhia UE sau NATO, după încheierea mandatului la Cotroceni. S-a spus sau mai bine zis s-a șoptit prin redacții și prin sedii de partide că lui Klaus Iohannis i s-a făgăduit o asemenea funcție drept răsplată pentru slujirea fără crîcnire, mai ales în al doilea mandat, a intereselor impuse de Marile Puteri Protectoare în detrimentul intereselor românești.
De cum s-a ivit știrea cu demisia lui Charles Michel, s-a pus în mișcare scenariul unei desemnări a lui Klaus Iohannis în funcția rămasă vacantă. Dintre toate funcțiile la care ar rîvni Klaus Iohannis, cea de președinte al Consiliului European se dezvăluie drept singura posibilă de a fi obținută din iulie 2024. Aceasta deoarece e singura funcție care depinde exclusiv de membrii Consiliului European, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre UE. Mandatul lui Charles Michel se încheie normal la 1 decembrie 2024. Prin demisia din iulie 2024 (momentul votului în Consiliu a fost pentru Charles Michel, 2 iulie 2019), locul devine vacant. Desemnarea în alte funcții (Înalt Reprezentant pentru Politica Externă al UE, Președintele Parlamentului, Președintele Comisiei) depinde și de Parlamentul European. După europarlamentarele din iunie, raportul de forțe din Parlamentul European se poate schimba. Cel din Consiliul European nu se schimbă. Prin urmare, postul de Președinte al Consiliului European e singurul la care poate spera Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis își încheie mandatul în decembrie 2024.
Cum poate fi el numit în iulie 2024?
Charles Michel a fost votat în 2 iulie 2019. Știindu-se că la 1 decembrie 2019 Donald Tusk își încheie cele două mandate, fiecare de cîte doi ani și jumătate. Preluarea funcției de către Charles Michel s-a făcut la 1 decembrie 2019. Asta deoarece Donald Tusk nu putea fi dat afară înainte de încheierea mandatului. Dacă demisionează în iulie 2024, Charles Michel lasă locul vacant. Klaus Iohannis poate prelua postul chiar din iulie 2024. De votat poate fi votat chiar din mai iunie 2024, cînd sînt deja stabilite listele pentru europarlamentare și candidatura lui Michel pe listele din Belgia e sigură.
În aceste condiții, Klaus Iohannis va trebui să demisioneze din funcția de președinte.
Locul i-ar fi luat ca președinte interimar de Nicolae Ciucă, președintele Senatului. S-ar pune problema alegerilor prezidențiale anticipate. PNL pledează pentru ca primul al prezidențialelor să aibă loc în septembrie 2024 o dată cu localele. Nu e exclusă o asemenea decizie. La argumentele financiare privind comasarea se adaugă argumentul cu anticipatele. Interimatul la Cotroceni poate dura prea mult.
Un Nicolae Ciucă președinte interimar, fie și doar două luni înseamnă mari șanse de a obține victoria la prezidențialele anticipate. De aici agitația stîrnită de anunțul despre demisia lui Charles Michel.
2. Împotriva principalilor lideri AUR s-a deschis o anchetă penală pentru coruperea alegătorilor.
Cineva (rămas deocamdată anonim, sigur din Ialomița) a depus la Parchetul General o plîngere prin care acuză acțiunea AUR intitulată Caravana medicală de infracțiunea de corupere a alegătorilor.
Dat fiind că România e locuită de mulți inși care neavînd treabă fac plîngeri penale absurde un asemenea demers era în mod obișnuit respins de procurori. În cazul AUR Parchetul General a luat în serios plîngerea soțului celei care a fost parlamentar AUR, o premieră în postdecembrism, deoarece de regulă soțul politruc își sacrifică nevasta gospodină și nu invers. S-a pus astfel în mișcare o mașinărie al cărui huruit e mai mult mediatic decît real. Trecînd pe la DNA plîngerea a ajuns la Parchetul din Ialomița, care s-a pus în mișcare printr-un demers la Parlament. Fiind vorba de o Operațiune mediatică obișnuită în România tuturor diversiunilor, știrea privind ancheta a stîrnit un tărăboi însemnat.
Toată suflarea românească a aflat că AUR e subiect de anchetă penală pentru o inițiativă care nu poate fi infracțiune nici măcar în visele conspiraționiștilor. Cu acest prilej mulți alegători, de regulă neatenți la întîmplările de pe scena politică, au aflat că AUR și-a cheltuit din subvenția de stat acordată partidelor nu pentru a mitui presa (cum se întîmplă cu PSD și PNL), ci pentru a ajuta populația nevoiașă cu un consult gratuit la fața locului.
Că acțiunea penală e în favoarea AUR nu încape vorbă. Cel puțin în perspectiva europarlamentarelor. Întrebare e Cine are interesul ca AUR să obțină un scor foarte bun la europarlamentare. Deși ar putea să pară absurd răspunsul e simplu: PSD.
De mai multă vreme, Marcel Ciolacu invocă pericolul ascensiunii fascismului ca justificare de interes național pentru o alianță PSD-PNL după europarlamentare.
În viziunea PSD, pericolul fascist înseamnă un succes electoral deosebit al AUR.
Vitală pentru Marcel Ciolacu rămîne alianța PSD-PNL. Marcel Ciolacu ar fi premier într-o republică avînd drept președinte pe Nicolae Ciucă. În aceste condiții, PSD are interesul ca AUR să facă o surpriză de proporții la europarlamentare. De aceea putem suspecta PSD ca fiind în spatele sârguinței dovedite de Parchet în anchetarea absurdă a formațiunii lui George Simion.
3. PNL a declanșat o campanie pentru comasarea alegerilor locale din septembrie 2024 cu primul tur al prezidențialelor.
Argumentele în favoarea comasării sunt mai mult decît ieftine:
S-ar reduce costurile alegerilor din 2024 și, în plus, s-ar evita oboseala românilor de a vota.
Ca toate argumentele politicianiste acestea nu merită efortul de a le contrazice.
Merită însă efortul de a desluși ce ascund în realitate argumentele ieftine ale PNL.
Alegerile locale, în care sunt interesați primarii, dar și liderii locali ai partidelor, se definesc printr-o mobilizare a alegătorilor pentru a veni la vot. Se înțelege că prin comasarea localelor cu primul tur al prezidențialelor sunt avantajați candidații partidelor care au primari și organizații locale puternice.
Altfel spus PNL și PSD. Se înțelege că alegătorii mobilizați să-l voteze pe primarul PNL vor vota automat și pe candidatul PNL. Mult mai important, alegătorii PNL vor veni la vot. Astfel s-ar asigura pentru candidatul PNL la Prezidențiale accesul în turul al II-lea al prezidențialelor.
Campania PNL se dezvăluie astfel ca o simplă șmecherie electorală.
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal:
