Iranienii iau in calcul SCHIMBAREA capitalei. Se poate discuta si despre mutarea capitalei Romaniei?

Panoramă din Teheran

Parlamentul iranian a votat la sfârşitul lunii decembrie un proiect care vizează dezbateri legate de schimbarea capitalei republicii islamice. Oraşul Parand, situat la o distanţă de 35 de kilometri sud-vest de actuala capitală, Teheran, ar putea deveni noua reşedinţă în care îşi vor avea sediul instituţiile supreme ale puterii de stat. Propunerea a fost adoptată cu votul a 110 deputaţi din 177, iar o comisie specială urmează să analizeze această chestiune în următorii doi ani. Printre motivele invocate de parlamentari pentru strămutarea capitalei iraniene se numără suprapopularea oraşului (aproape 12 milioane de locuitori) şi poluarea atmosferică din Teheran. 

Aceasta ar putea fi, însă, o manevră de a distrage atenţia locuitorilor de la probleme de politică externă mult mai importante, este de părere orientalistul rus Serghei Serioghicev. „Cel mai probabil, prin această decizie se urmăreşte distragerea atenţiei oamenilor. Această propunere ambiţioasă nu va fi realizată, dar va fi analizată, discutată. Atenţia oamenilor va fi distrasă, pentru câteva luni, de la problemele din jurul Siriei şi Hezbollah”, a declarat acesta pentru postul de radio Vocea Rusiei.

Există însă în istorie numeroase exemple reuşite de strămutare a capitalei unei ţări. Până în 1997, capitala Kazahstanului a fost Alma-Ata, oraş care nu putea să se mai extindă din cauza proximităţii faţă de munţi. În consecinţă, centrul politic şi economic al ţării a devenit oraşul Akmala, redenumit în Astana, ceea ce în limba kazahă înseamnă „capitală”.

Autorităţile din unele ţări preferă să desemneze drept capitală oraşe foarte mici. Crearea unui centru de guvernământ separat, potrivit experţilor, ajută la evitarea problemelor cu care se confruntă metropolele. Un exemplu grăitor este Canada. În secolul al XIX-lea, titlul de capitală i-a fost conferit oraşului Ottawa, a cărui populaţie nu depăşea cifra de 8.000 de oameni. Şi capitala braziliană a fost strămutată în 1960, fiind construit un oraş nou în partea centrală a ţării. În opinia experţilor, acest lucru a contribuit la dezvoltarea regiunii şi la redirecţionarea migraţiei. Tocmai de aceea populaţia a crescut de aproape 10 ori şi depăşeşte în prezent cifra de 2,5 milioane de oameni, iar în apropiere au apărut numeroase oraşe satelit.

“Casa poporului” din Bucureşti

În România, discuţiile despre mutarea capitalei, din Bucureşti undeva în inima Ardealului, într-o zonă muntoasă, datează din perioada interbelică. Atunci, o parte a elitei naţionaliste nu a ezitat să propună crearea unui nou centru politic-administrativ într-o zonă din centrul geografic al României Mari.

Un text elocvent în acest sens este cel semnat de filozoful naţionalist Constantin Noica, publicat în ziarul legionar Buna Vestire, în 1940: “Toată lumea simte că s-a întâmplat ceva. Bucureștii celor îmbuibați nu simt. Bucureștii celor îmbuibați dorm, dansează sau cântă (…) N-a fost om viu în țara asta pe care nepăsarea câtorva straturi de sus ale societății bucureștene să nu-l indigneze. N-a fost suflet mare care să nu dorească ţării o altă capitală – cu preţul mutilării ei. Regina Maria, care avea cel puțin o extraordinară înțelegere a frumosului românesc, a dorit de la începutul întregirii noastre mutarea capitalei. Iar mai ales Căpitanul a dorit-o. Căci nu era numai să dovedească puterea constructivă a sufletului legionar. Era și gândul de-a prăbuși odată cetatea aceasta a sufletelor îngrășate și sterpe. Cât de mult s-a îngrășat și cât de sterp s-a dovedit orașul lui Bucur în ultimii ani! Plutește peste Bucureștii celor îmbuibați duhul unei lumi care nu e contemporană cu restul României! (…) O, de i-am scoate din liniștea lor. Dacă aș fi primar al Capitalei, aș face orice să-i scot din nesimțire: aș da alarma antiaeriană, de două ori pe săptămână; le-aș opri apa și electricitatea când le e lumea mai dragă. Le-aș închide localurile de noapte și i-aș obliga să facă post negru vinerea. Iar dacă nu s-ar trezi, să li se mute capitala. Să doarmă în veci în Pompeiul lor. Să doarmă în Sodoma lor”. Din acest fragment reiese că Bucureștiul era perceput de opinia publică de atunci, ca și astăzi, ca un oraş măcinat de corupție, imoral și lipsit de perspectivă.

Idei legate de mutarea capitalei, însă la Târgovişte, vhechea cetate domnească, au fost vehiculate fără prea mare publicitate şi în ultima perioadă a regimului naţional-comunist condus de Nicolae Ceauşescu.

După 1989, propunerea mutării capitalei a fost expusă şi de grupul neo-legionarilor bănăţeni adunaţi în jurul lui Ovidu Guleş, fondatorul revistei Gazeta de Vest. Acesta a tipărit la sfârşitul anilor ’90, înainte de a se muta în Ungaria cu familia sa, broşura “Dacia 2000 – Autonomie administrativă şi hegemonie politică pentru Transilvania”, în care cerea mutarea capitalei României undeva în Ardeal.

Propuneri răzleţe pentru mutarea Capitalei, de exemplu în Braşov, au avut loc şi în ultima perioadă, în cadrul discuţiilor legate de modificarea Constituţiei. Aceste luări de poziţie au rămas însă la stadiul de afirmaţii, neacoperite de studii şi analize temeinice şi ştiinţifice, care să explună argumente pro sau contra.

În încheiere, ne rămâne doar să vă îndemnăm să răspundeţi la noua întrebare a sondajului nostru: “Consideraţi oportună mutarea capitalei României?”. Deasemenea dorim să ştim şi ce părere aveţi în legătură cu această idee şi ce propuneri alternative aveţi în vedere, în caz că rezonaţi cu mutarea capitalei României. Sursa: FrontPress.ro

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:

sau prin PayPal: