Jandarm întors acasă din iadul din Afganistan: „Dormeam tot timpul cu pistolul sub cap“
Cpt. Florin Dăscălescu şi plt. maj. Daniel Cojocaru sunt doi dintre cei 23 de jandarmi români care au participat la ultima misiune NATO de consiliere a forţelor de ordine publică şi securitate afgane. Ei ne-au împărtăşit din experienţele extraordinare de care au avut parte în Kabul.
Pe parcursul întregii misiuni NATO, jandarmii vâlceni au fost implicaţi în zeci de misiuni de consiliere şi protecţie. Ambii s-au întors acasă cu medalia NATO non-Article 5, fiind evaluaţi cu calificativul excepţional, oferită de general-maior Robert L. Marion, adjunctul comandantului CSTC-A: Combined Security Transition Command – Afghanistan.
Căpitanul Florin Dăscălescu a fost comandantul echipei de securitate Guardian Angel a adviser-ilor din Jandarmeria Română.
Recent întorşi acasă din Afganistan, cei doi camarazi din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vâlcea ne-au împărtăşit din experienţele trăite în perioada petrecută în Kabul: ce anume i-a îndemnat să plece, dar şi ce a însemnat toată experienţa acumulată, cum au perceput pericolele prin care au trecut, cum sunt văzuţi militarii români de celelalte forţe armate, dacă şi cum i-a schimbat această misiune, dar şi care au fost cele mai dificile momente prin care au trecut.
„Apogeul unui comandant este să-şi conducă oamenii în război şi să-i aducă înapoi teferi”
Cpt. Florin Dăscălescu şi plt. maj. Daniel Cojocaru au ajuns în Afganistan după două săptămâni de examene, unul a stat un tur – şase luni, celălalt – două tururi consecutive. Când vine vorba despre motivul care i-a determinat să plece în Afganistan, cei doi jandarmi vâlceni declară că au vrut să-şi crească nivelul de pregătire.
„În mediul militar, apogeul unui comandant este să-şi conducă oamenii în război, în teatrul de operaţiuni, să se întoarcă acasă cu bine, cu toţi oamenii, sănătoşi, să rămână prieten cu aceştia. Mi-am dorit întotdeauna să ajung acolo”, ne-a mărturisit căpitanul Dăscălescu.
Şi plutonierul Cojocaru susţine că există anumite lucruri pe care nu le poţi învăţa decât într-un teatru de operaţiuni, unde există „cei mai buni oameni din toate structurile militare”, având în vedere că toţi cei care ajung în zonele de război trec prin filtre de selecţii extrem de riguroase. „Şi pentru un subofiţer, participarea într-un teatru de operaţiuni reprezintă apogeul”.
Jandarmii români – consilieri pentru poliţia afgană
Deşi recunosc că nu pot să ofere prea multe detalii despre misiunea din Afganistan, am aflat de la cpt Dăscălescu: „Am fost comandantul Guardian Angel – echipa de securitate pentru adviserii români. Practic, ne-am ocupat de tot ceea ce înseamnă pază şi protecţie pentru jandarmii noştri, de la plecarea din bază până la instituţia unde se făcea consiliere şi înapoi. Adviserii consiliau o structură de poliţie afgană. Suntem singurii jandarmi vâlceni care au executat o astfel de misiune în Afganistan.”
Întrebaţi dacă s-ar mai întoarce în Afganistan, jandarmii au ezitat iniţial, iar apoi au explicat că dacă ar fi să meargă cu aceeaşi echipă, ar face-o chiar de a doua zi. „Trebuie pus în balanţă, ce a fost bine şi ce a fost rău. Familia a avut cel mai mult de suferit. Soţiilor le-a fost mai greu, să rămână acasă cu copiii. Pe de altă parte, am avut o echipă extraordinară, oameni experimentaţi din toată ţara, unii dintre ei având la activ şi alte misiuni internaţionale. După această misiune am rămas prieteni. Am ajuns acolo numai „spuma Jandarmeriei”, ca să spun aşa. Acest lucru ne-a şi întărit, am acţionat ca o echipă, ne-am completat. Iar încrederea în echipă este primordială, în momentul în care ieşi pe poarta bazei militare şi în orice moment se poate întâmpla ceva”.
„Totul este ostil în Afganistan. Este exact cum vedem cu toţii în filme”
Viaţa în Afganistan este extrem de ostilă, spun jandarmii, referindu-se la impactul puternic pe care l-a avut asupra lor zona de război: „Totul în Kabul, cel puţin unde am fost noi, este exact cum vedem cu toţii prin filme. Este un teatru de război. Condiţiile sunt extrem de dure: începând de la mediu care este foarte ostil, de la cele mai mici insecte care încearcă să te omoare până la mediul înconjurător. Nici apa de acolo nu este potabilă. Totul este ostil”.
40 de kilograme de echipament militar purtat zilnic, timp de 10 ore
Din acest motiv, în permanenţă jandarmii au avut asupra lor cel puţin o armă, chiar şi când mergeau la masă ori la şedinţe. De altfel, echipamentul zilnic ajungea la 40 de kilograme: „Consumul de calorii zilnic era foarte mare, la fel oboseala fizică şi psihică, datorită concentrării intense şi permanente”.
Aşa se explică faptul că au venit din Afganistan cu peste 10 kilograme mai slabi decât atunci când au plecat. „Zi de zi trebuia să cărăm echipamentul de 40 de kilograme, timp de 9 – 10 ore. Şi ca să ajungem la masă trebuia să mergem cel puţin un kilometru. Pentru trei mese pe zi făceam şase kilometri. Dacă voiai să mergi la sală, la fel. Orice făceai, însemna consum intens de calorii”, povestesc jandarmii.
În plus: „Peste tot în jur erau ameninţări, starea de alertă este permanentă! Din fericire, noi n-am avut incidente, probleme”.
La acest lucru a contribuit şi faptul că: „Am beneficiat de cele mai performante maşini blindate, de 25 de tone, din câte există la această oră în lume, cu cel mai înalt nivel de protecţie. Şi datorită lor, cât timp ne-am desfăşurat misiunea în Afganistan, echipa noastră nu a avut parte de nici un incident”.
„Să dorm cu pistol sub pernă a fost cam cum aş dormi aici cu telefonul”
Cu toate acestea, nu puţine au fost nopţile albe petrecute în buncăre, datorită ameninţărilor din afară.
Chiar dacă echipa condusă de comandantul Florin Dăscălescu a fost lipsită de incidente, acestea nu au lipsit din baza militară de la Kabul pe perioada în care vâlcenii s-au aflat în Afganistan.
Anul trecut, doi militari români şi-au pierdut viaţa. „În ambele cazuri, eram în bază. Tristeţe, îngrijorare, cam asta am simţit. Nu pot să spun că ne-a fost teamă, pentru că ştiam la ce ne-am dus”.
În septembrie anul trecut, un cartier rezidenţial din Kabul, Green Village a fost ţinta atacurilor talibanilor, în cadrul campusului fiind şi Ambasada României. După explozia unei maşini – capcană, în apropierea unei clădiri folosite de organizaţiile internaţionale, şase talibani înarmaţi cu Kalaşnikov şi grenade au luat cu asalt complexul în care erau în jur de 400 de străini. 21 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi 119 au fost răniţi, printre care şi doi reprezentanţi ai Ambasadei României: unul a pierit, iar altul a fost rănit.
Baza militară din Kabul a fost şi ea penetrată de terorişti. Potrivit declaraţiei în exclusivitate pentru Ştirile TVR ale unui agent român de securitate, teroriştii au fost lichidaţi de echipa de securitate a Ambasadei României şi de agenţii români şi bulgari care aveau arme, în timp ce agenţii de securitate canadieni ai campusului s-au ascuns în buncăre.
După acel episod, comandantul a început să doarmă cu arma sub cap, dar a refuzat să ofere mai multe amănunte pe această temă. „După episod, tot personalul ambasadei a fost adus la noi în bază. Talibanii au vrut să omoare cât mai mulţi străini. Să dorm cu pistol sub pernă, a fost cam cu aş dormi aici cu telefonul”.
De la poluarea extremă, la experienţa culinară cu produse americane, indiene sau tailandeze
Şi pentru că au pomenit despre mediul ostil, camarazii au recunoscut că cel mai mult i-a frapat poluarea extremă din Kabul: „Din ce ştim este una dintre cele mai poluate capitale ale lumii. Când ajungi acolo miroase a de toate, mă scuzaţi, a c…at. La propriu. Ei ard cauciuc non-stop. Se încălzesc cu tot ce pot arde: de la cauciuc la plastic, absolut tot. E şi o zonă de munte şi presiunea fiind mare, tot acest aer este la altitudini mici. Pădurile sunt foarte rare. Când am ajuns, prima dată am avut impresia că ne-am întors în timp cu 100 – 200 de ani. Nivelul de poluare este foarte mare, de peste 15 ori mai mare decât cel din Bucureşti. În unele seri, aerul era irespirabil”.
Au avut însă şi experienţe frumoase, precum cea culinară care le-a dat posibilitatea să cunoască şi bucătăria internaţională, chiar dacă meniul zilnic era în stilul americanilor. Din când în când, s-au putut delecta de seri cu specific tradiţional: indian, tailandez etc. „Acolo nu se mănâncă porc, alcoolul lipseşte cu desăvârşire. Despre sărbătorile de iarnă, ce să spunem, nici nu le-am simţit. Pentru noi au fost zile ca oricare altele. Dacă n-am fi vorbit cu familia, nici n-am fi ştiut că există”.
„Primul lucru când am ajuns acasă a fost să mănânc sarmale”
Cu toate acestea, jandarmii recunosc că au dus dorul, pe lângă cel de familie, al produselor tradiţionale româneşti: „Primul lucru când am ajuns în Bucureşti, m-am dus să mănânc ciorbă de burtă şi sarmale, atât de mult mi-au lipsit. Două zile n-am mâncat decât şunculiţă cu ceapă”, povesteşte râzând comandantul.
Şi plt. major Daniel Cojocaru recunoaşte că prima dacă când s-a întors în ţară şi-a rugat soacra să-i facă sarmale cu mămăligă şi piftii.
Cât despre timpul liber în baza militară de la Kabul, cei doi jandarmi susţin că în cea mai mare parte, pe lângă socializare, îl petreceau combătând oboseala extremă prin odihnă.
Experienţă peste aşteptări
Pe de altă parte, recunosc că „cel mai mare duşman” al militarilor din teatrele de operaţii este monotonia, motiv pentru care stagiile nu sunt mai lungi de şase luni. „Au existat şi stagii mai lungi, dar, după ce militarii au început să se bată între ei sau să se sinucidă, s-a decis scurtarea intervalului petrecut departe de casă. Întotdeauna trebuie să fii atent la ce se întâmplă în jur. O singură secundă poate face diferenţa între viaţă şi moarte”, mai spun jandarmii vâlceni.
Din acest motiv, întreaga misiunea a fost o continuă provocare, date fiind condiţiile dure de lucru şi starea de alertă permanentă. Şi chiar mărturisesc că au avut parte despre o experienţă peste aşteptări. „Ai ocazia să cunoşti oameni din întreaga lume cu mentalităţi, concepţii, tradiţii, culturi diferite, dar şi cu o serie de cunoştinţe profesionale care îţi pot folosi la întoarcerea în ţară, cum ar fi modul de acţiune în diverse situaţii. Jandarmeria Română lucrează după modelul francez, acolo însă ai ocazia să cunoşti şi alte modele. Ne-am perfecţionat inclusiv cunoştinţele de limba engleză. Turcii, azerii nu cunosc o boabă de engleză. Cheamă pe alţii când au nevoie să comunice.”
România nu are un sistem pentru a fructifica din cunoştinţele acumulate în teatrele de operaţiuni
Speră însă ca acasă să aibă oportunitatea de a-şi pune în practică bagajul bogat de cunoştinţe acumulate, chiar dacă în România nu există un sistem care să şi fructifice ce se învaţă în teatrele de operaţiuni.
Americanii, spre exemplu, au o asociaţie a veteranilor care se ocupă de recuperarea soldaţilor după ce se întorc din zonele de conflict, atât pe partea fizică, cât şi pe cea psihică. Medicii îi consiliază o perioadă îndelungată, ca oamenii să nu mai clacheze când se întorc, aşa cum s-a întâmplat chiar în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vâlcea, în urmă cu doi ani.
În primăvara lui 2018, locotenentul colonel Viorel Cristea, decorat inclusiv de preşedintele Poloniei pentru merite deosebite în misiunile din Afganistan, şi-a pus ştreangul de gât la doi ani după ce s-a întors din zona de război. Ultima dată, stătuse acolo timp de un an, perioadă în care experienţele trăite l-au marcat profund.
Rememorând episodul, colegii săi recunosc: „Nu poţi să nu fi marcat de tot ce vezi acolo, nu ai cum. De curând, a fost un incident cu copii, trimişi la şcoală, care nu s-au mai întors, fiind surprinşi de o explozie. Ca părinte, vezi altfel aceste lucruri”.
Dar susţin că toată experienţa i-a învăţat să aprecieze mai mult ce au acasă, dar şi starea de pace din România.
„Am fost ultimii jandarmi de securitate din structura Guardian Angel. Am pus lacătul”
Anul trecut, în toamnă, în urma unui proiect de acord de pace cu oficialii talibani, Statele Unite au anunţat că vor retrage 5.000 de militari din Afganistan şi vor închide cinci baze militare. De aceea, au fost retraşi toţi cei care asigurau securitatea adviseri-lor, Guardian Angel fiind ultima misiune şi pentru jandarmii români.
Atributul de securitate al adviser-ilor din toate ţările prezente în teatrul de operaţiuni va fi preluat de o singură structură de securitate din cadrul NATO – Kabul Security Forces. De aceea, consilierii au rămas să-i instruiască pe afgani, dar nu şi echipele lor de securitate.
„Noi am fost ultimii jandarmi de securitate Funcţiile noastre s-au desfiinţat, după plecarea din Kabul. Am pus lacătul, cum s-ar spune. Dar au mai rămas acolo militari români. Anul trecut, un general american a fost salvat de la moarte de un român de la MApN. În general, românii sunt foarte bine văzuţi în teatrul de operaţiuni din Afganistan”, ne-au mai mărturisit cei doi militarii.
Cine sunt cei doi jandarmi cărora colegii din unitate le spun „afganii”
Florin Dăscălescu s-a născut la Botoşani în urmă cu 37 de ani. A intrat în Jandarmerie în 2003, odată cu stagiul militar obligatoriu executat în al doilea cel mai mare centru de instrucţie din ţară – la Fălticeni. A terminat armata cu gradul de sergent. Acolo a cunoscut un proaspăt sergent major ieşit de pe băncile Şcolii de Jandarmi din Drăgăşani – Vâlcea.
După ce s-a întors acasă, s-a apucat de învăţat, timp de două luni, după care s-a dus şi a dat admitere la Vâlcea. „Am făcut şcoala la Drăgăşani, între 2004 – 2006. Tot acolo mi-am cunoscut soţia. Am fost colegi de şcoală. Ea fiind din Vâlcea, pot să spun că m-am măritat”, spune Florin răzând de comicul situaţiei.
După absolvirea şcolii de jandarmi s-a angajat în cadrul Grupei I Antitero şi Acţiuni Speciale. Apoi a urmat cursurile Academiei de Poliţie, iar după absolvire a fost comandant pluton – pază la Alba, între 2013 – 2015. În 2015, a revenit la Vâlcea pe postul de comandant de grupă la Detaşamentul Mobil. Din 2016, este comandantul Detaşamentului Mobil din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vâlcea.
Are doi copii de 13 şi respectiv 6 ani.
Când vorbeşte despre plt. maj. Daniel Cojocaru, şeful lui îl prezintă drept „my wingman” – „copilotul”. În comparaţie cu cpt. Florin Dăscălescu, Cojocaru a stat timp de 1 an în Afganistan. Datorită aspectului fizic, chiar şi în Afganistan mulţi credeau că este de altă naţionalitate: „Sunt vâlcean get – beget. Dar când treceau nordicii pe lângă mine, mă salutau în nemţeşte, deşi eu nu ştiu o boabă”.
„Acolo şi-a lăsat barbă, şi roşcat fiind, era numai bun de infiltrat”, se amuză amintindu-şi şeful său, Florin Dăscălescu.
Plt. maj. Daniel Cojocaru s-a născut în urmă cu 29 de ani în Drăgoeşti – Vâlcea. A intrat în 2009, la Şcoala pentru Subofiţeri Jandarmi. Primul an a lucrat la Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” din Timişoara, iar apoi, în urma unui examen, a fost detaşat la Vâlcea, în 2013, unde în următorii doi ani a fost subofiţer operativ principal şi conducător auto în cadrul Grupei 5 a Detaşamentului Mobil. Din 2015 îşi desfăşoară activitatea în cadrul Grupei 1 Antitero şi Acţiuni Speciale a aceluiaşi Detaşament Mobil. – Ziarul Adevarul
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal: