Laura Codruţa Kovesi, interviu fără menajamente la BBC. Cum a răspuns la întrebările directe despre „serviciile secrete” şi „statul paralel”

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat într-un interviu pentru BBC că, pe vremea când era în funcţie, a folosit informaţii de la serviciile secrete pentru a deschide cazuri, dar munca de investigare a fost făcută de procurorii anticorupţie, iar rezultatele – verificate în instanţă. Kovesi a făcut precizările întrebată fiind de jurnaliştii BBC dacă va folosi aceleaşi metode şi în noua funcţie de şefă a Parchetului European.

În interviul realizat de BBC, jurnaliştii au confruntat-o pe Laura Codruţa Kovesi cu susţinerile mai multor politicieni sau oameni de afaceri din România, unii chiar vizaţi de dosare penle, conform cărora aceasta ar fi „fabricat” dosare cu ajutorul SRI.

Jurnaliştii au întrebat-o pe Laura Codruţa Kovesi dacp regretă „metodele folosite” în România, pe vremea când era la procuror-şef DNA.

„Nu, nu este vorba despre metode, ci despre aranjamentele de lucru avute la acel moment, bazate pe legislaţie. Am primit informaţii de la serviciile secrete şi am folosit aceste informaţii ca să deschidem cazurile. Dar este important de spus şi de clarificat că investigaţiile noastre au fost făcute de procurori şi poliţişti şi că niciun oficial din serviciile secrete nu a lucrat la cazurile noastre, doar procurorii şi poliţiştii”, a răspuns Laura Codruţa Kovesi.

BBC i-a pus în vedere fostei şefe a DNA că, dacă va aduce aceleaşi metode în noua funcţie, cea de şefă a Parchetului European, va face „multă lume foarte nefericită”.

„Toate cazurile noastre la care am lucrat în România au fost verificate în instanţă. Aşadar, la nivel european, vom lucra în acord cu legislaţia, aşa cum am făcut-o în România tot timpul. Tot ce au făcut procurorii în cazuri a fost verificat în instanţă de judecători”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

CUM A RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA REFERITOARE LA „STATUL PARALEL”
Jurnaliştii au insistat şi au făcut referire la decizia CCR din ianuarie 2019, care, potrivit acestora, ar fi contuzionat că Laura Codruţa Kovesi a creat „un sistem paralel de justiţie, care funcţiona în afara legii şi a Constituţiei din România”.

„Nu este nicio decizie a Curţii Constituţionale care să spună că eu am creat statul paralel în România”, a răspuns Kovesi.

Jurnaliştii i-au pus în vedere fostei şefe a DNA că, la finalul mandatului ei, România era pe locul 70 în lume în termeni de corupţie şi făcea regrese, fiind a doua cea mai coruptă ţară din Europa, după Bulgaria. BBC a făcut referire la date ale Transparency International.

„Când vorbim despre eradicarea corupţiei sau despre reducerea nivelului de corupţie dintr-o ţară, cred că nu este doar responsabilitatea procurorilor. Ca să lupţi cu acest fenomen, este necesar să existe un întreg efort al procurorilor, să previi corupţia, să ai legi bune şi să oferi instrumente suficiente procurorilor să investigheze acele infracţiuni”, a declarat fosta şefă a DNA.

CEDO: KOVESI A FOST REVOCATĂ PE NEDREPT
Şefa Biroului Procurorului Public European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi a declarat, pe data de5 mai, că decizia prin care a fost revocată din funcţie a fost luată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil şi libertatea de exprimare.

Reacţia lui Kovesi venea după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câştig de cauză în procesul deschis împotriva statului român în legătură cu înlăturarea ei de la şefia DNA din 2018, la iniţiativa ministrului Justiţiei de atunci, Tudorel Toader, cu sprijinul CSM şi al CCR.

Judecătorii au fost în unanimitate de acord că în revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA s-au încălcat art 6, al 1, şi art 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

CCR I-A IMPUS PREŞEDINTELUI DEMITEREA ŞEFEI DNA
Kovesi a fost demisă din funcţie în 9 iulie printr-un decret semnat de Klaus Iohannis, după ce o decizie a Curţii Constituţionale a statuat că „Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi”.

Procedura a demarat în 22 februarie 2018, când ministrul Justiţiei de atunci, Tudorel Toader, a anunţat că declanşează procedura de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, prezentând un raport cu 20 de „acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”.

Toader i-a reproşat şefei DNA tergiversarea unor dosare, depăşirea atribuţiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanţă 13, comportament autoritar şi discreţionar, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti.

De altfel, punctul culminant al scandalului din jurul şefei DNA fusese atins atunci când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploieşti, iar PSD – ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri.