Locuitorii vor trăi ca pe vremea lui Burebista. Un sat dacic se construieşte în Romania. Vezi unde!

Judeţul Buzău are şansa să devină în următorii ani un important reper pe harta turistică a lumii, graţie unui proiect început de preotul Mihail Milea, un pasionat de istorie locală. Fundaţia pe care o conduce a pus bazele unei aşezări rurale, pe un deal din comuna Năeni, unde locuitorii vor trăi precum strămoşii daci, în bordeie din piatră, şi vor supravieţui din creşterea animalelor şi cultivarea pământului.

Primele locuinţe dacice au fost construite deja pe un teren pus la dispoziţie de primăria Năeni pe dealul Tigoarea, la un kilometru distanţă de o necropolă dacică şi Biserica dintr-o piatră. Sunt două bordeie din piatră de Năeni, proptite într-un mal de pământ, aşa cum construiau dacii din aceste zone.

În interior se află o sobă din cărămidă, mese şi scaune din lemn, iar pe jos este duşumea din lemn. ”Pe interior, pereţii au şi zidărie din beton, ascunsă însă cu pietre, procedeu folosit pentru consolidarea locuinţelor”, declară Marian Apostol, primarul localităţii Năeni.

Bordeiele vor fi înghiţite treptat de alte construcţii în care vor locui oameni sau pentru adăpostirea animalelor domestice. Astfel, peste câţiva ani, la o distanţă de trei kilometri de centrul comunei Năeni, ar putea răsări o nouă aşezare cu structura unei unităţi teritoriale din zilele noastre, dar cu o populaţie care va trebui să vieţuiască exclusiv după reguli arhaice.

Iniţiatorul proiectului unic în România, preotul Mihail Milea, cunoscut pentru numeroasele sale acţiuni umanitare în Buzău şi nu numai, spune că muzeul viu pe care îl realizează va fi atât un obiectiv turistic important, cât şi un experiment sociologic.

Înainte să-şi înceapă măreţul demers, preotul Mihail Milea a realizat o documentare temeinică asupra modului de viaţă al dacilor. Cu ajutorul unor istorici buzoieni, au fost realizate şi câteva machete ale unor locuinţe pe care strămoşii noştri le construiau cu două milenii în urmă şi care se vor reproduse în satul arhaic din Năeni.

”Deţinem o suprafaţă de patru hectare de la primăria localiăţii Năeni pe care o amenajăm corespunzător pentru a fi locuită permanent. La început am împădurit cu peste 4.000 de pomi, plantaţi cu ajutorul unor voluntari, am pus viţă de vie. Pe lângă cele două bordeie, primele dintre cele pe care ni le-am propus, am mai construit un sanctuar, am amenajat un lac, stâna propriu zisă. Vor fi oameni care vor locui efectiv acolo, va fi un sat viu. Noi facem doar vatra satului dar el se va extinde în funcţie de numărul celor care vor dori să locuiască acolo. Se vor naşte copii acolo. Vrem să ne întoarcem la tradiţiile vechi, la simplitate, naturaleţe. Va fi şi un obiectiv turistic dar va fi şi un muzeu viu, un sat normal cum sunt cele naturale, dar cu obiceiuri mult mai vechi”, spune preotul Mihail Milea.

Aşezarea, chiar dacă neterminată, are deja o populaţie de cinci persoane: ciobanii de la stână şi câţiva voluntari din Buzău care lucrează la amenajarea bordeielor din piatră. Părintele Milea susţine că din 2016, în satul dacic din Năeni se pot muta primii 12 locuitori ”daci”, adică vreo trei familii cu copii.

”Regula pentru cine va locui acolo este să mănânce precum dacii, să trăiască precum dacii, să aibă ocupaţiile strămoşilor, precum cioplitul pietrei, al lemnului, olăritul. Satul se va întreţine singur. Oamenii vor creşte animale, păsări, vor prepara carnea la proţap, sau în vase din ceramică, veselă din lemn. Vor fi îmbrăcaţi în straiele dacilor. Îşi vor asigura singuri hrana, vor putea face rost de bani din vânzarea produselor animale, naturale toate, mierea de albine, a vinului pe care îl vor obţine. Se vor autogospodări iar în timp comunitatea se va extinde şi vor fi construite bordeie în funcţie de creşterea numărulu de locuitori. Este posibil ca unii să nu reziste prea mult acestui stil de viaţă, însă cu siguranţă vor veni alţi voluntari. Satul nu va fi niciodată gata, pentru că el va fi în continuă dezvoltare”, spune preotul Milea.

Aşezarea dacică de pe dealul Tigoarea prinde contur cu ajutorul unor voluntari aduşi de Fundaţia Sf. Sava, a preotului Mihail Milea. Muncitorii folosesc piatră de Năeni din carierele săpate în apropiere şi alte materiale de construcţii şi unelte puse la dispoziţie de primărie. Autorităţile locale sunt şi ele implicate în proiectul care le-ar putea aduce în viitor un val de turişti.

Primarul Năeni spune că satul dacic va putea fi introdus în aria administrativă a comunei, iar locuitorii lui vor putea avea acces la toate instituţiile publice.

”Dacă acolo s-ar crea o micuţă comunitate de oameni, ar fi un avantaj enorm pentru comuna noastră. Din punct de vedere administrativ, nu cred că ar fi probleme pentru înglobarea în teritoriul comunei, parcurgând nişte etape, precum atribuirea unor avize pentru construcţii, evaluări cadastrale. Sunt sigur că pentru popularea satului vor fi destule solicitări din partea unor oameni care vor să fugă de civilizaţie. Au şi sursă de apă, deja e o stână acolo, deci deja se poate locui acolo. Pământul e bun pentru plantarea de legume, viţă de vie”, spune primarul Marian Apostol, primarul din Năeni.

Locuitorii satului dacic nu vor fi izolaţi de comunitate, ci doar vor experimenta un trai arhaic, susţine iniţiatorul proiectului. Preotul Mihail Milea spune că implicarea sa va dura câţiva ani, până când comunitatea se va închega şi va deveni autonomă în ceea ce priveşte resursele de trai.

Comuna Năeni este deja un punct important pe harta cu atracţii turistice a judeţului Buzău

La Năeni, primul obiectiv demn de vizitat sunt grotele preistorice. Acestea sunt amplasate strategic, într-un loc greu de atins de către inamici şi sălbăticiuni. Au fost săpate în piatră acum 4.000 – 5.000 ani şi folosite drept adăpost. Într-una dintre ele au fost descoperite o vatră, inscripţii rupestre, dar şi arme şi unelte preistorice.

La o sută de metri distanţă se află o tabără de sculptură în aer liber, realizată numai de copii.

La un kilometru distanţă de Tabăra de sculptură şi la aproximativ 800 de metri de grotele preistorice se află „Biserica dintr-o Piatră”, ridicată după Revoluţie, în satul Vârf, la o altitudine de 600 de metri. Lăcaşul a fost construit în întregime, inclusiv catapeteasma şi porţile împărăteşti, ceea ce-i conferă unicitate, din piatră, travertin de Năeni, extrasă din cariera din vecinătate. Este acelaşi calcar alb folosit la construcţia Casei Poporului. Este înconjurată de ziduri din piatră, asemenea vechilor cetăţi.

Nu departe de biserică se află Necropola Tracică, un mic ansamblu de morminte vechi de peste două milenii. În perioada 800 – 600 Î.E.N., locuitorii zonei îşi îngropau morţii în morminte scobite în piatră. Primele astfel de morminte au fost descoperite în 1938, de către istoricul Nestor. Primele săpături au fost începute mult mai târziu, prin 1981. Într-unul dintre morminte a fost descoperită o sabie Akinakes, arata ziarul Adevarul.