Mafia tiganeasca

O ameninţare deosebită pentru societatea română o reprezintă implicarea tot mai profundă în sfera criminalităţii şi mai ales în cea a infracţiunilor de mare violenţă a ţiganilor.
Încorsetată până la finele anului 1989 de măsurile instituite de stat, această etnie, recunoscută prin incultură şi neştiinţă de carte, dar de o abilitate şi meschinărie deosebite, sfidează la vedere pe zi ce trece legea şi ordinea de drept, organizând filiere, chiar internaţionale, prin care săvârşesc cele mai periculoase şi abominabile infracţiuni.
Potenţialul criminogen al ţiganilor este de câteva ori mai mare decât al restului populaţiei României, situaţie ce are tendinţe de agravare. Un alt element de gravitate deosebită îl reprezintă participarea infractorilor ţigani la săvârşirea infracţiunilor cu violenţă respectiv omoruri (11,31%), tentativă de omor(9,6%).
O pondere însemnată o deţin ţiganii şi în rândurile celor care au săvârşit infracţiuni contra proprietăţii private. Nesupunerea voită faţă de regulile de convieţuire socială, faţă de ordinea şi liniştea publică instituită de stat, a condus la săvârşirea de către ţigani a numeroase infracţiuni ce aduc atingere acestor relaţii. Factorii psihologici, biologici, care influenţează comportamentul ţiganilor are la bază trăsături specifice, dobândite drept zestre ereditară de la strămoşi care au trăit în nordul Indiei, şi modelate ulterior pe parcursul celor 6-700 de ani de când este atestată prezenţa etniei pe teritoriul României.

Între factorii criminogeni care determină în mare măsură comportamentul deviat al multor ţigani, pot fi enumeraţi următorii:
-agresivitatea înăscută (mulţi purtând în permanenţă asupra lor arme albe)
-labilitatea afectivă este în strânsă legătură cu agresivitatea
-indiferenţa afectivă
-deviaţia morală
Se poate spune că această etnie are şi propriul „drept” ei se conduc prea puţin după legislaţia ţării de domiciliu sau reşedinţă, aplicând şi respectând în schimb „legea ţigănească” bazată pe obiceiuri şi tradiţii. Desigur că în ultimul timp, tot mai mulţi ţigani din centrele urbane dezvoltat, renunţă la asemenea tradiţii. Ţiganii duc lipsa unei culturi scrise, aceasta fiind un handicap pentru înlăturarea modului de viaţă şi a comportamentului social.
Este de remarcat totuşi marginalizarea la care este supusă o bună parte dintre ţigani, respingerea lor de către colectivităţile pe lângă care aceştia s-au aşezat. În cadrul comportamentului delincvent la ţigani întâlnim sub aspect oxinologic următoarele orientări comportamentale:
– O recunoaştere exclusivă a valorilor materiale ca simboluri ale reuşitei
– Ignorarea voită a valorilor morale, juridice, consacrate în societate
– Respingerea normelor licite de conduită ca mijloace de realizare a valorilor materiale
– Adoptarea unor norme ilicite de conduită pentru reuşita socială
Ţiganii reprezintă cea mai profilactică minoritate din România. Înclinarea spre delicvenţă a multor ţigani s-a manifestat cu recrudescenţă sporită încă din primii ani de după revoluţie cu tendinţe de îmbrăţişare a formelor superioare ale crimei, respectiv spre organizarea de tip mafiot.
Prin acţiunea acestor grupuri se produc prejudicii foarte mari, iar ca mod de acţiune se remarcă jafurile organizate în grup de regulă cu mână armată (şmenurile), traficul de carne vie, sechestrarea de persoane, taxa de protecţie, şantaj şi chiar spălarea banilor proveniţi din infracţiuni.
Ţiganii reuşesc să influenţeze justiţia prin coruperea unor poliţişti, sumele mari de bani obţinute de ţigani prin mijloace necinstite le dă posibilitatea să facă cheltuieli ostentative.
Primul grup constituit pe principii mafiote , urmărit şi cercetat de poliţie a fost acela compus din familiile de ţigani Duduianu, Văduva, Stănescu (mustacioara de pe YouTube care „asasineaza limba romana”). Principalele sedii ale grupărilor erau campingul din Sineşti şi Complex „Lebăda”. Din mafia de elită a ţiganilor fac parte Fane Spoitoru şi Gigi Boieru, pe lângă care amintim alte grupări criminale care acţionează şi în străinătate unde produc panică în rândul cetăţenilor şi al autorităţilor datorită modurilor noi de operare, furturi prin efracţie, etc.; ceea ce a impresionat a fost rapiditatea cu care acţionau grupurile criminale.
Un alt gen de activitate infracţională în care s-au specializat ţiganii se referă la afacerile din domeniul prelucrării, colectării şi valorificării metalelor, îndeosebi cele neferoase, aluminiu, cupru, bronz, aramă.
Printre acţiunile organizaţilor de tip mafiot se regăsesc traficul de droguri acre a luat amploare în România, precum şi consumul acestora creşte în fiecare zi.
Astfel România este ţara de tranzit a drogurilor astfel: chinezii tranzitează heroină, opiu; arabii cocaină şi haşiş; ruşii amfetamină, cocaină, marijuana. O bună parte din transporturi a fost confiscată de poliţie, iar altele au trecut fără urmă. Consumul de droguri a luat amploare la elevi şi studenţi. Sursa: O parte din materia pentru disciplina „Organizatii criminale” de la Facultatea de Drept.

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:

sau prin PayPal: