Magnitudinea şpăgii în Portul Midia pentru vapoarele supraîncărcate cu oi. Dilemă de vameş: „Unde p**a mea să-i ascund?“

O investigaţie DNA a scos la iveală dimensiunea corupţiei în Portul Midia, acolo unde funcţionarii tuturor instituţiilor implicate în verificarea navelor încărcate cu animale vii ar lua mită pentru a închide ochii la potenţiale nereguli.

La Tribunalul Constanţa începe un proces în care Radu Ioan Hristovici, controlor vamal superior în cadrul biroului Vamal de Frontieră Constanţa, este trimis în judecată de către procurorii DNA pentru luare de mită.

Vameşul este acuzat că în mai 2018 a primit de două ori, de la doi cetăţeni arabi care au afaceri în domeniul exportului de animale în România, sume de bani pentru a rezolva mai repede actele vamale, astfel încât vapoarele cu oi să plece din Portul Midia în aceeaşi zi în care animalele au fost încărcate. Şpaga a fost înmânată chiar în biroul vamal, iar dialogul între vameş şi mituitor apare în interceptările DNA.

Din rechizitoriul procurorilor reiese că acest caz nu este unul singular, că în Portul Midia ar fi „un obicei“ să se ofere bani angajaţilor instituţiilor publice care trebuie să efectueze controale la ieşirea mărfii din ţară.

Peste 600.000 de euro mită anual

În declaraţiile date procurorilor, vameşul recunoaşte că „pentru ca activitatea de vămuire şi export să decurgă bine, fără probleme, persoanele care se ocupă de exportul animalelor plătesc în mod regulat, pentru fiecare navă, între 2.000 şi 5.000 de euro“.

Mita ajunge la funcţionarii tuturor instituţiilor implicate. În Portul Midia, exportul animalelor vii trebuie vizat şi verificat de mai multe instituţii: Direcţia Sanitar Veterinară, Biroul Vamal, Poliţia de Frontieră şi Căpitănia Portului. Lunar, de aici pleacă aproximativ 15 nave încărcate cu animale, în special către ţările arabe. România exportă într-un an peste un milion de oi, pe cale maritimă. Dacă am pleca de la media şpăgii/per vapor indicată în rechizitoriul DNA, ajungem la peste 600.000 de euro/an mită încasată de funcţionarii cu atribuţii în port.

„Ţările de destinaţie fiind arabe, analizele de risc impun verificarea fizică a mărfurilor în cele mai multe cazuri. Controlul fizic trebuie făcut de lucrătorul vamal. Întrucât procedura de control fizic întârzie operaţiunile de încărcare, există un fel de consens între lucrătorii vamali şi persoanele care fac exportul“, arată procurorii DNA Constanţa.

Procesul vameşului începe la scurt timp după scufundarea în Portul Midia a navei Queen Hind, care avea la bord 14.600 de oi, număr indicat de exportatori. Reprezentanţii companiei care se ocupă de aducerea pe linia de plutire a epavei (Grup Servicii Petroliere SA) spun că au găsit punţi nedeclarate în acte, iar pe navă erau cu mult mai multe oi decât în documentele oficiale.

„Unde p**a mea să-i ascund?“

Vameşul Radu Hristovici a fost interceptat în două situaţii în care a primit mită. S-a întâmplat chiar în biroul său din Portul Midia. Primul caz s-a petrecut în noaptea de 5/6 mai 2018, când vameşul Hristovici a încasat suma de 3.000 de lei de la Nasreddin Aswad, cetăţean sirian, proprietarul unei firme româneşti specializată în creşterea şi exportul oilor – SC Bălana Expres.

„Nasreddin: Cât trebuie să-ţi dau?
Hristovici: Eu zic 35.
Nasreddin: Acum nu am decât 20 de milioane (n.r. – 2.000 de lei). Ia 25, e bine?
Hristovici: 30!
Nasreddin: OK. Ţine!
Hristovici: Thank you!
Nasreddin: O să colaborăm foarte bine! Să dea Dumnezeu!
Hristovici: Să dea! A good friendship. Putem să ne mai întâlnim să mai vorbim de business-uri sau să vă dau ponturi. Vai ce bine îmi pare că v-am cunoscut, domnule Naser“.

După plecarea sirianului, rămas singur cu banii în mână, agentul vamal se întreabă, potrivit înregistrării DNA, în timp ce căuta prin mobilierul biroului: „Unde p**a mea să-i ascund?“.

„Tati, eu răspund, tu nu mai treci pe aici!“

După primirea mitei, spun procurorii, animalele au fost băgate pe culoarul portocaliu de îmbarcare în vas, culoar unde se verifică doar documentele, nu şi marfa fizică. Apoi vaporul a putut pleca din Midia.

Al doilea caz de luare de mită, interceptat de procurori, a fost pe 12 mai 2018. De data aceasta, reprezentatul a două firme exportatoare de animale a apelat la „ajutorul“ vameşului Radu Hristovici.

Naim Jabanou, cetăţean arab cu drept de şedere în România, s-a prezentat în Portul Midia în numele acestor firme care exportau în acea zi 15.000 de oi. Pentru a urgenta actele vamale a dat mită 2.500 de lei. Deşi între actele vamale şi realitatea din teren era o diferenţă de 900 de oi (lucru care apare pe interceptări), totul decurge conform planului şi nava pleacă din Portul Midia la timp, fără probleme, fără ca cineva să verifice numărul precis al animalelor.

„Hristovici: Trebuie să vorbeşti cu mine azi, pe zi, că diseară e un coleg de la Constanţa care nu ştie despre ce e vorba. Cât sunt aici?
Jabanou: 25 (2.500 de lei – n. r.)
Hristovici: Shukran! (Mulţumesc! – n. r.). Tati, eu răspund, tu nu mai treci pe aici. La revedere!“.

Naim Jabanou a declarat în faţa procurorilor că „se cunoaşte faptul că vameşii din port vor cere bani. Nu este o regulă în sensul de a căuta un anumit vameş, ci care se nimereşte“. Tot el explică de ce se dă şpagă în Portul Midia: pentru ca animalele să nu moară sau să nu piardă în greutate. „Cu cât durează vama mai mult, cu atât cresc riscurile să apară probleme“, spune acesta.

În timpul anchetei, Nasreddin Aswad şi Naim Jabanou au recunoscut că au dat mită vameşului, încheind un acord de recunoaştere al vinovăţiei. Tribunalul Constanţa i-a condamnat la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare pe fiecare.

„Am dat banii mai departe“

În apărarea sa, inculpatul Radu Hristovici susţine că a fost anchetat chiar în perioada când era în concediu medical (n.r. – octombrie 2018), având febră, ameţeli şi simptomele varicelei. De aceea, declaraţia dată în faţa procurorilor nu ar fi una coerentă.

De asemenea, vameşul a declarat reporterilor „Adevărul“ că a fost anchetat de procurorii DNA în lipsa unui avocat şi că îşi va dovedi nevinovăţia în timpul procesului care începe la Tribunalul Constanţa. În iulie 2019, conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Galaţi l-a suspendat din funcţie.

„Am dat banii mai departe şefului direct, nepăstrând nicio parte dintre ei“, a declarat Hristovici în faţa judecătorilor de Cameră Preliminară, cerând ca încadrarea faptelor sale să fie complicitate la luare de mită, nu luare de mită. De asemenea, a cerut restituirea cauzei la organele de cercetare penală în vederea refacerii probelor. Instanţa a respins cererile inculpatului şi a încuviinţat începerea procesului pe fond.

„Ştiu că banii se remit chiar în incinta punctului vamal. Ştiu de la persoane care au lucrat în cadrul Biroului Vamal că banii colectaţi de către şefi se împart, în mică măsură, şi subalternilor“, a mai declarat anchetatorilor Radu Hristovici.

Pe interceptările procurorilor, derulate în perioada aprilie-iulie 2018, au fost surprinşi şi alţi vameşi care împărţeau între ei sume de bani, chiar în zilele în care în Portul Midia se încărcau nave cu animale pentru export. În aceste cazuri, procurorii nu au putut stabili cu exactitate provenienţa banilor, motiv pentru care au clasat respectivele cauze. De asemenea, procurorii au observat cazuri în care lucrătorii vamali îşi împărţeau între ei cartuşe cu ţigări provenite de la navele acostate în port.