Misteriosul nor ce a UCIS o treime din populația Europei

În lunga sa existență, omenirea a fost martora unor evenimente diverse, de la cele mai obișnuite și banale până la întâmplări extraordinare care au schimbat cursul umanității. Cu toate acestea, există evenimente atât de bizare, încât chiar și în prezent este greu de crezut că s-au petrecut cu adevărat. Aceste întâmplări extraordinare au ridicat întrebări și au alimentat speculații și teorii, provocând uimire și uneori neîncredere. Ne amintesc că lumea în care trăim este uneori plină de mister și că avem încă multe de descoperit și de înțeles despre universul nostru și despre noi înșine.

Se știe că poveștile sunt întâmplări ireale, pură ficțiune. Au fost însă evenimente, de-a lungul istoriei, desprinse parcă din povești, dar care sunt sută la sută reale. Unele sunt de-a dreptul bizare și în mod normal pare greu de crezut că s-au întâmplat cu adevărat.

Războiul pălăriilor, o revoltă în toată regula pornită de la modă
Dacă cineva ar spune că la un moment dat în istorie oamenii s-au bătut în toată regula și au protestat cu zecile de mii doar pentru un detaliu minor legat de modul în care să-ți porți pălăria, cel mai probabil nu ar fi crezut. Ei bine, acum aproximativ un secol, „revolta pălăriei de paie” a fost un eveniment pe cât de incredibil pe atât de real. S-a petrecut în anul 1922, în Statele Unite.

Totul a pornit de la o convenție nescrisă privind purtatul pălăriei. Mai precis, mulți americani obișnuiau vara să poarte pălării lejere, din paie, mai ales fermierii, cei care navigau sau cei care doreau să se protejeze de căldură. Ei bine, regulile nescrise privind moda din New York spuneau că, după 15 septembrie, nu mai este potrivit să porți pălărie de paie și trebuie să treci la cea din material textil.

Cei care nu se conformau acelei reguli nescrise new-yorkeze și purtau toamna pălării de paie erau pur și simplu hărțuiți sau umiliți. Mai mult decât atât, tinerii luau pălăriile celor care întârziau să le schimbe, după 15 septembrie, le aruncau pe jos și le călcau în picioare. Situația era delicată mai ales pentru cei care nu-și permiteau să schimbe pălăria până la data stabilită. Culmea, acest obicei absolut stupid a degenerat într-o revoltă în toată regula, soldată cu arestări, spitalizări și lupte de stradă.

Pe data de 13 septembrie, un grup de tineri au decis să treacă la strivit pălării de paie, cu două zile mai devreme. Au început prin a smulge și distruge pălăriile câtorva muncitori care lucrau în Manhattan, iar apoi au decis să facă același lucru și cu pălăriile unor muncitori de la docuri. Băieți duri, angajații de la docuri s-au luat la bătaie cu tinerii puși pe șotii. Fiecărei tabere au început să se alăture, ad-hoc, aliați. Totul s-a transformat într-o bătaie generală care a blocat circulația pe podul Manhattan.

A doua zi, încăierările s-au extins în tot orașul, grupurile de tineri bătându-se în toată regula cu cei care refuzau să renunțe la pălăriile de paie. Sute de oameni au ajuns la spital sau la secția de poliție. Confruntările de stradă s-au reluat și în 1924, un om fiind ucis doar fiindcă purta pălărie de paie după 15 septembrie. Nebunia modei pălăriilor conform sezonului a încetat abia în 1930.

Otrăviți ca să nu mai bea alcool
Unul dintre cele mai controversate episoade din istoria ultimului secol al Statelor Unite ale Americii este legat de măsurile luate pentru a limita consumul ilegal de alcool în timpul Prohibiției, care era, de fapt, interzicerea prin lege, a producerii, vânzării și transportului băuturilor alcoolice în SUA, în perioada 1920-1933. Evident, această măsură luată pentru a preveni efectele devastatoare ale abuzului de alcool nu a împiedicat și consumul de băuturi alcoolice în America. Băutura era produsă și vândută ilegal, ceea ce a dus la creșterea veniturilor Mafiei, care s-a implicat masiv în contrabandă și contrafacere.

Alcoolul produs era de multe ori de proastă calitate și nociv. Pentru a descuraja vânzarea ilicită de alcool, Guvernul american ar fi autorizat introducerea unor substanțe foarte toxice în sticlele de alcool, aflate în depozitele statului. Din aceste depozite, traficanții sponsorizați, mai ales de Mafie, furau cantități impresionante pentru a le vinde ilegal. Oficialii americani credeau că prin această măsură vor împiedica vinderea sticlelor cu subtanțe nocive. Evident, traficanții care le obțineau, nu aveau niciun fel de scrupule și le-au distribuit fără nicio problemă localurilor ilegale.

A urmat o avalanșă de decese din cauza intoxicării cu alcool plin cu substanțe otrăvitoare. „Până la mijlocul anului 1927, noile formule pentru denaturarea alcoolului conțineau numeroase substanțe otrăvitoare, printre care kerosen și brucină (un alcaloid toxic, rudă a stricninei), gazolină, benzen, cadmium, iodine,cloroform, eter,nicotină, zinc, camfor, acid carbolic, chinină și acetonă”, scria pentru ”Slate”, Deborah Blum, care a studiat istoria a ceea ce s-a numit ” Războiul chimiștilor în Prohibiție”. Se estimează că, până în 1933, în jur de 10.000 de americani au murit din cauza alcoolului otrăvitor.

„Practic, toată băutura care se vinde, astăzi, în New York, este toxică”, se preciza într-o notă de avertisment din anul 1928. „Guvernul știe că nu va opri consumul de alcool punând otravă în băutură”, preciza Charles Norris, un medic din New York, în cadrul unei conferințe de presă din anul 1927.

Zeci de oameni, ajungeau lunar la spital delirând, cu probleme grave de sănătate, iar mulți dintre aceștia mureau. Totul s-a încheiat abia în 1933, odată cu abolirea legii Prohibiției.

Norul ciudat care a cufundat Europa într-o iarnă de un an și jumătate
Unul dintre cele mai bizare și, totodată, cutremurătoare evenimente legate de fenomene naturale din istoria omenirii s-a petrecut în Europa secolului al VI-lea. Greu de crezut, dar adevărat, în anul 536 d Hr, Europa a fost învăluită de un nor ciudat, care a adus dezastrul. Mai precis, o iarnă de 18 luni. Inclusiv vara au fost temperaturi de îngheț, iar până în primăvara anului 537 d Hr, niciun fel de recoltă nu a putut fi obținută. Foametea a făcut ravagii, ucigând aproape o treime din populația Europei. În unele zone mai nordice, cu iarnă violentă aproape un an jumătate, mortalitatea s-a ridicat la 90 %.

Procopius din Caesarea, Cassiodorus, dar și alți cronicari din zona mediteraneană au pomenit de apariția bruscă a unui nor negru, care ar fi învăluit toată Europa. Era descris ca fiind un soi de ceață deasă și întunecată, un fel de nor de praf care bloca lumina soarelui. Consecințele au fost devastatoare. În primul rând temperaturile au scăzut și au rămas foarte scăzute și pe timpul verii, iar iernile s-au dovedit a fi cumplite, marcate de fenomene meteorologice extreme. O treime din populația Europei s-a stins în această perioadă, în primul rând din cauza foametei și a frigului din timpul iernii. Nici până astăzi nu se știe care a fost originea acelui nor de praf misterios.