MIZA negocierilor de la Bruxelles este URIASA! Viitorul Europei se decide ACUM

Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit la Bruxelles pentru a se pune de acord cu privire la planul de relansare economică a Uniunii Europene. Deși au trecut trei zile de negocieri, discuțiile nu au dus la niciun rezultat.

În acest context, ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, a declarat că miza negocierii de la Bruxelles este prezența Europei printre marile puteri mondiale ale acestui secol sau chiar absența ei.

„Viitorul Europei în secolul al XXI-lea este cel care se joacă în orele următoare la Bruxelles”, a insistat ministrul francez, în condiţiile în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a denunţat ferm, duminică, reaua voinţă a unor omologi ai săi.

Potrivit aceluiași ministru, atât președintele Franței Emmanuel Macron, cât și cancelarul Germaniei, Angela Merkel continuă să lupte pentru a face să fie înțeleasă miza negocierii.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE, care şi-au înteţit schimburile de opinii începând de vineri, într-un climat impregnat uneori de exasperare, potrivit AFP, au convenit luni, în zori, să ia o pauză înainte de a se reîntâlni pentru o nouă sesiune plenară la orele locale 16:00 (14:00 GMT).

Statele care trebuie să-și depășească interesele naționale
Bruno Le Maire a mai declarat că statele denumite frugale (Olanda, Suedia, Danemerca și Austria) ar trebui să vadă mai departe de interesele naționale și că trebuie să înțeleagă că există un interes general european, acela de a avea propriile tehnologii, propria inteligență artificială în fața Chinei și SUA și propriile tehnologii pentru vehiculul autonom.

„Dacă nu vom ieşi mai puternici din această criză economică, adunându-ne forţele, având aceste 500 de miliarde de euro subvenţii europene ce le vor permite economiilor să repornească, vom înregistra o asemenea întârziere pe care nu o vom recupera niciodată”, a mai avertizat Bruno Le Maire.

Ce prevedea primul plan de relansare economică
Planul de relansare european – finanţat pentru prima dată de o datorie comună – prevedea iniţial 500 de miliarde de euro subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi, însă „frugalii” şi Finlanda vor să limiteze subvenţiile la 350 de miliarde. Franţa şi Germania sunt dispuse să reducă subvenţiile până la 400 de miliarde, însă şi acest nivel rămâne unul prea ridicat pentru statele refractare.

Potrivit unor surse concordante, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, mediatorul summitului, ar urma să propună pentru discuţii luni un nivel de subvenţii de 390 de miliarde de euro, notează agerpres.ro.