Multi oameni sunt predispusi sa-si ”aminteasca” evenimente care nu s-au intamplat niciodata. Cum se dezvolta credintele false.

Multi oameni sunt predispusi sa-si ”aminteasca” evenimente care nu s-au intamplat niciodata, conform unei cercetari realizate de Universitatea din Warwick, Marea Britanie, informeaza Agerpres.

In jur de 50% dintre oameni sunt susceptibili sa creada ca au experimentat evenimente fictive, a constatat acest studiu privind falsa memorie, care a inclus peste 400 de persoane, relateaza eurekalert.org.

Intrebari cu privire la autenticitatea amintirilor sunt folosite in investigatiile criminalistice si in salile de judecata.Dezinformarea in stiri poate crea amintiri colective incorecte, care afecteaza comportamentul si atitudinile societatii.

In cadrul acestei cercetari, cu privire la amintirile false, dr. Kimberley Wade, din cadrul Departamentului de Psihologie al Universitatii Warwick demonstreaza ca, daca ni se vorbeste despre un eveniment complet fictiv din viata noastra si ne imaginam in mod repetat ca evenimentul are loc, aproape jumatate dintre noi ar accepta ca a facut acel lucru.

Peste 400 de participanti la studii de „implantare de memorie” au avut evenimente autobiografice fictive, care le-au fost sugerate, si s-a constatat ca aproximativ 50% dintre participanti au crezut, intr-o oarecare masura, ca au experimentat acele evenimente.

Participantii la aceste studii si-au amintit o serie de evenimente false, cum ar fi o plimbare cu balonul cu aer cald in copilarie, o festa facuta unui profesor sau un haos creat la o nunta de familie. 30% dintre participanti au parut sa-si „aminteasca” evenimentul — au acceptat evenimentul sugerat, au elaborat cu privire la modul in care acesta a avut loc si chiar au descris imagini din derularea intamplarii. Alti 23% au aratat semne ca au acceptat evenimentul sugerat intr-o oarecare masura si au crezut ca s-a intamplat cu adevarat.

Dr. Wade si colegii sai concluzioneaza ca poate fi foarte dificil de determinat momentul in care o persoana isi aminteste evenimente trecute reale, spre deosebire de amintirile false — chiar si intr-un mediu controlat de cercetare; si cu atat mai mult in situatii reale de viata.

Aceste descoperiri au semnificatie in multe domenii — ridicand semne de intrebare in legatura cu autenticitatea amintirilor in investigatiile criminalistice, salile de judecata si tratamente de terapie.

Mai mult decat atat, amintirile colective ale unui grup mare de oameni sau ale unei societati ar putea fi incorecte — din cauza dezinformarii din stiri, de exemplu — care are un efect mare asupra perceptiilor si comportamentului oamenilor.

„Noi stim ca multi factori influenteaza crearea de false credinte si amintiri — cum ar fi a cere unei persoane sa-si imagineze in mod repetat un eveniment fals sau sa vizualizeze fotografii pentru a-si „improspata” memoria. Dar nu intelegem pe deplin modul in care interactioneaza toti acesti factori. Studiile pe scara larga, cum este mega-analiza noastra, ne face sa progresam”, a declarat dr. Wade.

„Constatarea ca o mare parte dintre oameni sunt predispusi sa dezvolte credinte false este importanta. Noi stim din alte cercetari ca aceste credinte distorsionate pot influenta comportamentele oamenilor, intentiile si atitudinile”.

Oamenii de stiinta folosesc variante ale acestei proceduri timp de 20 de ani pentru a studia modul in care oamenii isi aminti experiente cu totul false.