Ziua de nastere a lui Nietzsche

“Ce e maimuţa pentru om? Luare în râs, ruşine dureroasă. Aşa va fi şi omul pentru Supraom: luare-n râs, ruşine dureroasă.”

În 15 octombrie 1844 s-a născut  filozoful german Friedrich Nietzsche, unul dintre cei mai influenţi şi controversaţi gânditori europeni din secolul al XIX-lea. A abordat în lucrările sale teme legate de reinterpretarea filozofiei grecilor antici, divinitate şi natura umană. Conceptele sale, precum “voinţa de putere” şi ideea de “supraom”, au fost adoptate de regimul naţional socialist din Germania, până în 1945, odată cu deznodământul celui de al Doilea Război Mondial.

Datorită capacităţilor sale intelectuale, în 1869, la numai 25 de ani, este numit profesor la Universitatea din Basel și primește cetățenia elvețiană. Studiază filozofia antică greacă, în special pe reprezentanții perioadei presocratice. Din motive de sănătate, abandonează învățământul universitar și, începând din anul 1879, peregrinează între Veneția, Torino, Nisa și Engadin, în căutarea unei clime mai blânde.

În 1882, în timp ce se găsea la Nisa, începe să scrie lucrarea sa capitală, “Așa grăit-a Zarathustra“, care va apărea în 1885. În 1888 se mută la Torino, unde va desăvârși operele “Amurgul idolilor” și “Iată omul”.

În 3 ianuarie 1889 are loc prima criză de nebunie, provocată de biciurirea unui cal într-o piaţă din Torino, agonia animalului având o influenţă negativă majoră asupra psihicului filozofului german. A sărit la gâtul animalului pentru a-l proteja cu propriul trup după care s-a prăbuşit. Este îngrijit până la sfârșitul vieții de sora sa.

În 1898 şi 1899 suferă cel puţin două atacuri cerebrale, în urma cărora rămâne parţial paralizat şi imobilizat la pat. În plus îşi pierde şi vocea. În 25 august 1900 moare după ce, bolnav fiind de pneumonie, mai suferă un atac cerebral.

Printre cele mai controversate afirmaţii atribuite lui Nietzsche este aceea că “Dumnezeu a murit”. În general există două interpretări principale, prima referindu-se la aluzia apusului creştinismului iar cea de a doua abordând ideea că în afirmaţie este vorba despre moartea Dumnezeului filosofilor. Sursa: FrontPress.ro