Niște mizerabili au ținut (și țin) la secret cheltuielile pentru armament. Armament …TRIMIS IN UCRAINA

Executivul a refuzat să trimită Consiliului Fiscal datele referitoare la banii cheltuiți pe armament, precum și la sumele direcționate către Ucraina.

Acest refuz de a furniza informațiile esențiale reprezintă o primă înregistrare în istoria Guvernului, care, pentru prima dată, nu a răspuns solicitării Consiliului Fiscal de a prezenta aceste date vitale pentru analiza procesului de reconfigurare a bugetului pe parcursul anului 2023. Consiliul Fiscal subliniază că tăierea cheltuielilor militare ar putea contribui la reducerea deficitului bugetar, factor esențial în ceea ce privește alocarea următoarei tranșe din fondurile PNRR.

Instituția responsabilă de supravegherea măsurilor fiscale și bugetare, Consiliul Fiscal, a fost în imposibilitatea de a efectua o analiză detaliată a procesului de reconfigurare a bugetului pentru anul 2023. Acest lucru se datorează faptului că Ministerul Finanțelor a refuzat să furnizeze datele necesare, în special cele legate de cheltuielile militare și sprijinul financiar acordat Ucrainei. De asemenea, ministerul nu a pus la dispoziție informații despre impactul estimat al reformelor în domeniul pensiilor și salariilor, execuția fondurilor europene și cofinanțării, execuția cheltuielilor de investiții, precum și prognoza deficitului la finalul anului 2023 (în absența măsurilor corective).

Nota de poziție elaborată de Consiliul Fiscal cu privire la restrângerea cheltuielilor publice arată că în 2023 au existat cheltuieli suplimentare de aproximativ 18 miliarde de lei și venituri sub nivelul estimat de aproximativ 20 miliarde de lei. De asemenea, veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile sociale) reprezintă aproximativ 27% din PIB, în timp ce media UE27 se situează în jurul valorii de 40-41%. Nota de poziție a Consiliului Fiscal subliniază că există o evaziune fiscală semnificativă, care a fost inclusiv menționată de Comisia Europeană, și care este alimentată de un sistem fiscal care permite diverse mecanisme de evitare a taxelor și impozitelor. De asemenea, construcția bugetului pentru anul 2023 este considerată defectuoasă, atât în ceea ce privește veniturile, cât și cheltuielile. În consecință, ținta de deficit de 4,4% este considerată nerealistă, iar Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului pentru anul 2023 de 5,7-5,8%.

Deficitul bugetar este în creștere, iar Consiliul Fiscal atrage atenția că, din cauza cheltuielilor suplimentare față de estimările inițiale și a încasărilor mai scăzute (execuția bugetară la 9 luni indică un deficit de 3,55% din PIB), estimările actuale arată că, fără corecții, deficitul cash ar putea ajunge la 6,5-6,6% din PIB în 2023. În ceea ce privește eficiența colectării TVA, România se află în ultimul loc, cu un deficit de încasare al TVA de 36,7% în 2021, mult sub media UE, care este de aproximativ 5%.

În legătură cu măsurile de austeritate adoptate de Guvern, din perspectivă macroeconomică, se prevede că acestea pot duce la acumularea de datorii la nivelul execuției bugetare cash, ceea ce ar putea afecta negativ creșterea economică. Neachitarea facturilor pentru cheltuielile de investiții deja efectuate și realocarea acestor sume către cheltuieli curente poate avea un impact negativ asupra economiei României în viitor, făcând ajustarea fiscală mai dificilă în 2024. De asemenea, utilizarea mediei ianuarie-septembrie pentru a limita cheltuielile în noiembrie și decembrie este considerată nepotrivită, deoarece multe plăți legate de proiectele pe tot parcursul anului se fac în ultimele luni.

Potrivit Consiliului Fiscal, deficitul cash estimat pentru acest an ar putea ajunge la aproximativ 6% din PIB, iar deficitul ESA (conform standardelor europene) ar putea fi și mai mare. Ambele estimări se abat semnificativ de la ținta de 4,4% din PIB, dar este subliniat faptul că această țintă nu a fost realistă. Consiliul Fiscal consideră că reducerea cheltuielilor militare ar putea contribui la limitarea deficitului cash. Se atrage atenția asupra necesității unei corecții ample și graduale pentru a aduce deficitul la un nivel sustenabil, de la peste 6,5% la 3% din PIB.

Această corecție ar presupune o reducere a veniturilor fiscale și nefiscale și nu poate fi obținută doar prin inflație, dat fiind nivelul scăzut al veniturilor fiscale. Se subliniază că o colectare mai eficientă a veniturilor fiscale ar putea reprezenta un beneficiu semnificativ pentru consolidarea bugetară, dar progresul în acest sens a fost până acum limitat.