STUDIU RECENT: O nouă boală înfiorătoare: „Ceața creierului” după COVID-19

Tot mai multe persoane infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat probleme de sănătate persistente. Un nou studiu arată că efectele asupra creierului și sistemului nervos sunt tot mai frecvente la cei care au trecut prin boală: se plâng de dureri de cap, pierderi de memorie și confuzie. Boala este numită „Ceața creierului”.

Un nou studiu a arătat că aproximativ unul din cinci pacienți prezintă simptome prelungite ale bolii COVID-19 la cinci săptămâni după infecție. De asemenea, una din șapte persoane a raportat simptome persistente chiar și după douăsprezece săptămâni. Mai mult, s-a constatat că una din zece persoane rămâne bolnavă chiar și la un an după infecția cu COVID-19.

Cercetătorii spun că acest grup de indivizi suferă de „COVID lung”
Persoanele care suferă de COVID lung se confruntă cu o reducere a capacității lor de a desfășura anumite activități de zi cu zi sau de a se întoarce la muncă multe săptămâni după diagnosticul inițial de COVID-19.

Oamenii de știință au definit Covidul lung ca o afecțiune a sindromului COVID-19 post-acut, în care simptomele persistă între 4 și 12 săptămâni după infecție. De asemenea, include boala cronică COVID-19, în care simptomele sunt reținute peste 12 săptămâni.

Persoanele care suferă de COVID îndelung se plâng de simptome fluctuante pe scară largă, cum ar fi oboseală, dureri în piept, respirație, perturbări ale sistemului nervos autonom și disfuncții cognitive.

Cum afectează infecția COVID acută creierul
O infecție acută este o infecție bruscă și activă. Potrivit NINDS, COVID probabil nu infectează în mod direct creierul sau nervii. Inflamația și deteriorarea sunt cauzate de proteinele numite anticorpi pe care sistemul imunitar le produce ca răspuns la infecție. Acești anticorpi pot provoca o reacție severă a sistemului imunitar, care ar putea provoca inflamarea creierului sau a nervilor. Există și alte moduri în care COVID poate provoca simptome neurologice:

COVID afectează în principal plămânii și determină scăderea nivelului de oxigen. Creierul și măduva spinării (sistemul nervos central) necesită oxigen pentru a funcționa. Nivelurile scăzute de oxigen pot provoca leziuni ale sistemului nervos central. Fără oxigen, celulele creierului încep să moară.

Unele cercetări arată că virusul care dă boala COVID poate ataca celulele din pereții vaselor de sânge și le pot slăbi. Acest lucru poate provoca microsângerări. În creier, asta duce la mini-accidente vasculare cerebrale.

COVID poate crește, de asemenea, riscul apariției cheagurilor de sânge. Un cheag de sânge într-un vas de sânge care furnizează o parte a creierului poate provoca, de asemenea, un mini-accident vascular cerebral.

O sângerare mare sau un cheag mare de vase de sânge în creier poate provoca un accident vascular cerebral complet cu leziuni permanente ale creierului.

Ceață cerebrală și COVID-19
Chiar dacă adolescenții și copiii sunt considerați cu risc scăzut de infecție cu COVID-19, cercetări recente au evidențiat că ceața cerebrală a fost găsită și în acest grup.

Oamenii de știință au identificat diferite posibile fiziopatologii pentru ceața cerebrală, cum ar fi neuroinvazia directă, leziunea sau toxicitatea neuronală, activarea glială, persistența virală și inflamația cronică, leziunile microvasculare și activarea mecanismelor autoimune.

Studiile anterioare au relevat o pierdere diferențiată de substanță cenușie, la pacienții cu COVID-19, în mai multe regiuni cheie ale creierului. Drept urmare, indivizii care suferă de astfel de deficiențe cognitive se confruntă cu dificultăți imense în activitățile lor zilnice, cum ar fi luarea deciziilor, comunicarea și menținerea relațiilor sociale.

Simptomele care continuă după infecțiile acute cu COVID au fost numite „COVID lung”. Simptomele neurologice ale COVID prelungit pot apărea mai frecvent la persoanele care au fost spitalizate pentru COVID, dar sunt raportate și la persoanele cu o formă de COVID mai ușoară.
Principalul simptom al COVID lung este oboseala. Alte persoane se plâng de pierderea memoriei și de senzația de ceață creierului. Ceața cerebrală nu este un termen medical și poate însemna lucruri diferite pentru diferite persoane: poate include dureri de cap, probleme de somn, confuzie și pierderi de memorie. Acestea pot fi cauzate de oboseala extremă, dar, de asemenea, pot exista unele leziuni ale creierului cauzate de mini-accident vascular cerebral.

Simptomele de ceață cerebrală pot fi cauzate de PTSD (sindrom post-traumatic) sau depresie. Mini-accidentele vasculare cerebrale COVID sunt mai probabile la persoanele cu vârsta peste 70 de ani. COVID a ucis mai mulți americani decât Vietnamul, Coreea și Primul Război Mondial combinat și a perturbat grav toată viața noastră, astfel încât depresia sau PTSD ar putea fi cu siguranță o cauză.

Ce tratamente există pentru pentru ceața creierului cauzată de COVID
Până să avem mai mult timp și mai multe studii, există mai multe întrebări decât răspunsuri. Nu știm cât durează ceața cerebrală după COVID sau cât durează oboseala după COVID. Până nu știm mai multe, nu există un tratament cunoscut pentru simptomele neurologice COVID prelungit, afirmă cercetătorii.
Acest studiu a conținut un total de 50 de participanți, dintre care 23 au fost recrutați dintr-un studiu calitativ anterior asociat cu experiența trăită a pacienților cu COVID lung și 27 de participanți au fost recrutați din grupuri de suport online cu probleme neurologice persistente după infecția cu COVID-19.

În acest studiu, 84% dintre participanți erau de sex feminin și 60% aparțineau etniei britanice albe. Toți participanții au fost invitați să-și descrie simptomele cognitive, iar cercetătorii i-au urmărit între 4-6 luni. Aceste descoperiri se adaugă cercetărilor despre epidemiologia și fiziopatologia care stau la baza simptomelor cauzate de COVID-19, relatează news-medical.

Sursa: evz.ro