ORDINUL lui Nicolae Ciucă nu se discuta. A fost EXECUTAT în doar câteva ore

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a pus, vineri, în dezbatere publică OUG pentru stabilirea cadrului de implementare a PNRR, la câteva ore după ce Nicolae Ciucă a cerut ca documentul să fie cât mai repede ”pe masă”.

MIPE anunţă, vineri, că a fost pus în dezbatere publică Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

”Prin intervenţiile sale, planul reprezintă un răspuns cuprinzător şi echilibrat la situaţia economică şi socială din România (…) Pentru implementarea sa, este necesară completarea cadrului instituţional şi stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare şi control (…) Lipsa reglementării unitare a cadrului instituţional şi financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României. Astfel, stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), pentru perioada 2021 – 2026, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie reprezintă o situaţie de urgenţă ce impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă”, se arată în Nota de fundamentare a OUG.

Proiectul de act normativ este structurat în zece capitole şi definește principalele elemente cheie în implementarea PNRR.

”Mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanţarea publică naţională (sumele necesare realizării unor reforme/investiţii, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor şi ţintelor) şi TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public şi sumele reprezentând fonduri europene şi TVA nedeductibilă pentru entităţi de drept privat”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Potrivit documentului, măsurile incluse în PNRR au impact macroeconomic, contribuind la redresarea economică şi socială şi la dezvoltarea pe termen lung a ţării ca urmare a crizei COVID-19, prin măsurile de sprijinire a investiţiilor private, în special pentru IMM-uri, crearea de locuri de muncă şi a unui mediu de afaceri mai puternic, promovarea competenţelor verzi şi digitale, creşterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităţilor, dezvoltarea investitiilor în infrastructura de transport, sănătate, educaţie şi mediul de afaceri.

A fost calculat impactul macroeconomic al absorbţiei fondurilor din PNRR prin simularea a trei scenarii ipotetice, respectiv:

1. absorbţia integrală a granturilor şi a împrumuturilor astfel:

utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026

utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 şi 75% în 2025-2026

2. absorbţia integrală a granturilor şi parţială a împrumuturilor astfel:

utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026

utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026

3. absorbţia integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor

La data de 27 septembrie 2021, Comisia Europeană (CE) a adoptat evaluarea pozitivă a Planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al României. în data de 29 octombrie 2021, Consiliului Uniunii Europene a finalizat procedura scrisă pentru aprobarea Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului naţional de redresare şi rezilienţă al României.

Suma aferentă implementării PNRR este de 29,18 mil. Euro.

România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14,24 mil. euro EUR şi împrumuturi în valoare de 14,94 mil euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul României din 2019.

Planul conţine 171 de măsuri (64 de reforme şi 107 investiţii), structurate în 15 componente ce contribuie la toţi cei şase piloni definiţi în Regulamentul (UE) nr. 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Sursa: stiripesurse.ro