OrganizaÅ£ia extremistÄ HVIM care militeazÄ pentru refacerea Ungariei mari Åi desfiinÅ£area Tratatului de la Trianon este invitatÄ ca partener la comemorarea de la Sf.Gheorghe Cultura
Ãn 1920, în ziua în care s-a semnat Tratatul de la Trianon, prin care Transilvania s-a reîntors oficial la patria-mamÄ, România, în Parlamentul de la Budapesta, atât deputaÅ£ii cât Åi senatorii, s-au ridicat în picioare Åi au repetat cuvintele: âNu, nu, niciodatÄ !â Cuvinte ce aveau sÄ devinÄ apoi, deviza iredentismului Åi revizionismului horthyst. Ziua în care s-a semnat Tratatul de Pace de la Trianon, a fost proclamatÄ de cÄtre oficialitÄÅ£ile maghiare de atunci, dar Åi din prezent, zi de doliu naÅ£ional.
Anul acesta, pe 4 iunie, la Sf. Gheorghe, toate formaÅ£iunile ungureÅti România se pregÄtesc sÄ comemoreze Tratatul de la Trianon. InvitatÄ de seamnÄ la aceastÄ comemorare este organizaÅ£ia extremistÄ MiÅcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate (HVIM), cunoscutÄ pentru sloganurile anti-româneÅti, lupta pentru desfiinÅ£area Tratatului de la Trianon Åi refacerea Ungariei Mari.
Principalul organizator al evenimentului este Partidul Civic Maghiar (PCM), care, prin vocea liderul filialei din Sfântu Gheorghe, Balint Jozsef, a anunÅ£at cÄ la acÅ£iune vor participa Åi Uniunea DemocraticÄ a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), precum Åi MiÅcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate (HVIM), invitatÄ Ã®n calitate de partener.
Presedintele de onoare al asociaÅ£iei HVIM, Torocskai Laszlo, a fost declarat persona non grata în Slovacia Åi Serbia Åi a fost expulzat din Canada.
Ãn România, în urmÄ cu patru ani, a participat nestingherit la un turneu de promovare al activitÄÅ£ilor HVIM pentru âpropÄÅirea naÅ£ionalÄ a maghiarilor din afara graniÅ£elorâ. Ãn prefaÅ£a cÄrÅ£ii pe care a scris-o, intitulatÄ âVarmegyes a veres utonâ(âComitatul pe un drum sangerosâ), carte promoÂvatÄ Ã®n acest turneu, Toroczkai afirÂmÄ cÄ Ã®ntreaga lui viaÅ£Ä a fost o luptÄ, o bÄtÄlie, ce a avut ca scop vindecarea rÄnilor fÄcute de Tratatul de la Trianon, iar el a cÄutat sÄ atinga acest scop cu insistenta cu care era cÄutat odatÄ âSfântul Graalâ, nota Ion Tudor într-un articol pentru Ziua. MiÅcarea ia parte constant la evenimente ale iredentisumului maghiar Åi se aflÄ Ã®n strânsÄ legÄturÄ cu Csibi Barna, devenit cunoscut dupÄ ce a spânzurat simbolic o pÄpuÅÄ care îl reprezenta pe Avram Iancu.
Se poate spune, cÄ dupÄ Trianon, extremismul maghiar a antrenat Ungaria, ca stat, în cea mai puternicÄ Åi mai fÄrÄ scrupule acÅ£iune revizionistÄ. O acÅ£iune îndreptatÄ Ã®mpotriva tuturor vecinilor, dar în primul rând, împotriva României, noteazÄ Gabriela Vasilescu într-un articol pentru revista Art-Emis.
La încheierea celui de-Al Doilea RÄzboi Mondial, extremismul maghiar s-a declarat din nou nemulÅ£umit de hotÄrârea ConferinÅ£ei de Pace. Drept urmare au fost reluate pregÄtirile sistematice, pe toate direcÅ£iile, în vederea unei acÅ£iuni viitoare. DupÄ evenimentele din decembrie 1989, în care s-a implicat puternic, acest extremism a considerat cÄ poate trece la atac. O parte a presei, dar Åi cÄrÅ£i care au putut sÄ aparÄ Åi la noi, au denunÅ£at, cu dovezi incontestabile, aceastÄ reluare a extremismului Åi neorevizionismului maghiar, vizând România în etapa actualÄ. Ceea ce nu Åtie sau nu vrea sÄ Åtie acest extremism, este faptul cÄ prin atitudinea adoptatÄ ajutÄ forÅ£ele malefice ale dominaÅ£iei planetare, forÅ£e care reprezintÄ marea primejdie pentru toate naÅ£iunile lumii, deci Åi pentru naÅ£iunea maghiarÄ. Åi toate acestea, se întâmplÄ â dupÄ cum bine remarca într-un articol, Octavian Paler â âÃntr-o EuropÄ care încearcÄ sÄ stingÄ focarele de iritare Åi de conflictâ¦â
Dar înainte, aÅ dori sÄ atrag atenÅ£ia asupra unei realitÄÅ£i. Anume, cÄ fiecare stat suveran, ar trebui sÄ Å£inÄ seama, în relaÅ£iile internaÅ£ionale, de drepturile suverane ale celorlalte state. SÄ respecte obligaÅ£iile ce-i revin din dreptul internaÅ£ional Åi din tratatele internaÅ£ionale la care participÄ. De aceea, opinia publicÄ are obligaÅ£ia de a urmÄri Åi amenda, tendinÅ£ele cercurilor politice Åi diplomatice revizioniste. FiindcÄ revizuirea, fie cÄ este âbrutalÄâ sau âpaÅnicÄâ, este o practicÄ generatoare de rÄzboi, noteazÄ Gabriela Vasilescu în articolul menÅ£ionat anterior.
Sursa:.art-emis.ro
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal: