PANICĂ PRINTRE POLIȚIȘTI

Polițiștii din Uniunea Europeană sunt acum într-o stare de vigilanță, fiind informați cu privire la reforma sistemului de pensii militare din România.

Aceștia își exprimă temerile legate de posibilitatea aplicării unor astfel de reforme și în alte state europene și au hotărât să inițieze un memoriu adresat Parlamentului European și Comisiei Europene, în care cer oprirea unor asemenea modificări.

În România, aproape 8.000 de polițiști se pregătesc să se retragă din sistem, cu excepția unor derogări acordate prin intermediul sindicatelor până în 2028.

Reforma pensiilor militare din România, care a creat neliniște în cadrul Congresului European al Uniunii Polițiștilor, desfășurat recent la Berlin, a generat preocupare printre toți participanții. Aceștia sunt acum preocupați de posibilitatea extinderii acestor modificări în celelalte țări europene.

„Uniunea Europeană a Polițiștilor a anunțat că va transmite un memoriu către Comisia Europeană și Parlamentul European pentru a-și exprima îngrijorarea față de reforma pensiilor militare din România, care ar putea avea ecouri în celelalte țări ale UE. Polițiții europeni se tem că ar putea fi supuși unor astfel de reforme, în contextul în care politicienii se confruntă cu dificultăți financiare. Organizația va cere încetarea acestor modificări, chiar dacă în cazul României ar putea fi prea târziu. Mai mult, am aflat că Sindicatul Polițiștilor din Germania a solicitat Parlamentului German să consfințească prin lege dreptul polițiștilor germani la respect din partea cetățenilor, întrucât și în Germania se observă o tendință de slăbire a autorității”, a declarat Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).

Acesta a subliniat că niciun stat din UE nu a inclus pensiile militare în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că în țările europene, pensiile se bazează pe contribuție, dar polițiștii care se pensionează primesc anumite indemnizații pentru vechimea lor în poliție, pentru a se asigura că au o pensie decentă.

Conducerea SNPPC afirmă că pensiile militare nu ar fi trebuit să fie parte din PNRR, dar cel puțin au reușit să evite unele aspecte care ar fi condus la o reducere mai mare a pensiilor.

„De exemplu, am eliminat plafonarea la ultimul salariu primit în ultima lună de activitate, deoarece aceasta ar fi dus la o reducere de aproape 20% a pensiilor în cazul persoanelor aflate în concediu medical în ultima lună de activitate. Cu toate acestea, a rămas o limitare la media veniturilor obținute într-o perioadă aleasă de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare până la 31 decembrie 2023 și, pentru ceilalți, din 12 luni consecutive din ultimii 5 ani, începând cu 1 ianuarie 2024. Dacă polițiții îndeplinesc aceste condiții și se pensionează până la 31 decembrie 2023, vor putea beneficia de reglementările actuale. În prezent, avem 7.900 de polițiști care îndeplinesc aceste condiții. Nu este clar câți dintre aceștia vor rămâne, dar cei care o vor face vor aduce un suflu nou sistemului, în contextul unui deficit semnificativ de personal. Aceste schimbări repetate, atacurile la adresa categoriei ocupaționale, au transformat pensiile militare în pensii speciale, trecând la un sistem bazat pe contribuții, fără a lua în considerare restricțiile și importanța acestei profesii. Oamenii sunt îngrijorați”, a subliniat președintele SNPPC, Vasile Zelca.

Conducerea SNPPC a avertizat că dacă drepturile salariale specificate în Legea 153/2017 nu vor fi acordate polițiștilor în cadrul următoarei rectificări bugetare, nemulțumirile vor atinge un punct critic și vor fi luate măsuri de blocare a sistemului. „Salariul unui agent de poliție cu 20 de ani de experiență se situează în jur de 3.500 de lei. La acesta se adaugă indemnizația de hrană și cea pentru echipament, care sunt considerate venituri, deși ar trebui să fie destinate achiziționării de haine, nu cheltuielilor alimentare sau facturilor”, a mai explicat Vasile Zelca, președintele SNPPC.