Partidul Svoboda paraseste alianta miscarilor nationaliste europene din cauza pozitiei “pro-rusesti” a acestora

Liderul partidului naţionalist ucrainean Svoboda (Libertate), Oleg Tyahnibok a trimis o scrisoare preşedintelui Alianţei Europene a Mişcărilor Naţionale (AEMN), francezul Bruno Golnisch de la Frontul Naţional. Acesta susţine că partidul pe care îl conduce consideră “imposibilă” continuarea menţinerii statutului de observator pe care îl are Svoboda în această organizaţie la nivel continental şi doreşte ruperea legăturilor de colaborare. Decizia este motivată de declaraţiile pro-Kremlin ale naţionaliştilor europeni şi susţinerea de către aceştia a unirii peninsulei Crimeea cu Federaţia Rusă.

Oleg Tyahnibok susţine că regretă faptul că Alianţa Europeană a Mişcărilor Naţionale nu a răspuns aşteptărilor patrioţilor ucraineni. „Alianţa nu a jucat niciun rol în susţinerea patrioţilor ucraineni în timpul evenimentelor revoluţionare din Ucraina de la sfârşitul anului 2013 şi începutul anului 2014 şi nu au condamnat agresiunea Rusiei împotriva statului suveran Ucraina. Mai mult decât atât, conducătorii Alianţei conduse de domnia voastră, printre care şi Bela Kovacs, care deţine şi funcţia de vice-preşedinte al partidului Jobbik, au participat personal la acţiunile de susţinere a Rusiei în Crimeea şi în organizarea aşa-numitului referendum de autodeterminare a Crimeei, încălcând Constituţia Ucrainei pe teritoriul ocupat de armata rusă”, se menţionează în scrisoarea deschisă.

Disensiunile dintre Svoboda şi naţionaliştii europeni datează însă din 2012, când ucrainienii au fost excluşi din organizaţie în umra unei întâlniri a delegaţilor formaţiunilor membre ale AEMN, unul dintre motivele invocate fiind “ideologia prea radicală” a formaţiunii din parlamentul din Kiev. Deasemenea a fost scoasă în evidenţă şi “nesinceritatea” ucrainienilor. Aceştia erau membri ai AEMN din 2010. După 2012, Svoboda a beneficiat doar de statutul de observator.

Cu toate acestea, problemele au continuat, în special din cauza neînţelegerilor cu formaţiunea revizionistă ungară Jobbik. În 2013, europarlamentarul Jobbik Bela Kovacs a trimis o scrisoare deschisă liderului naţionaliştilor ucrainieni de la partidul Svoboda, Oleg Tyahnibok, prin care și-a exprimat indignarea referitor la “acţiunile anti-maghiare din Transcarpatia“, regiune care face parte din Maramureşul istoric, actualmente teritoriu ocupat de Ucraina. “Cu o indignare profundă, am aflat că partidul dumneavoastră organizează marșuri și acțiuni violente în Ujgorod și Beregovo împotriva comunității maghiare”, susţinea la vremea respectivă politicianul din Ungaria.

Reacţia a fost provocată de membrii Svoboda care au mărșăluit prin localitatea Beregovo, strigând lozinci precum “Unguri porci”, “Afară cu ungurii din Transcarpatia”, “Moarte ungurilor!”. În prezent minoritatea maghiară din regiune alcătuieşte peste 12 procente din totalul populaţiei.

“Inadmisibil este faptul că membrii partidului Svoboda simt o ură profundă față de comunitatea maghiară din Transcarpatia. Ei vor să alunge această comunitate, care de fapt nu este compusă din imigranți lipsiți de rădăcini, ci din populația satelor și orașelor din Transcarpatia, care au fost fondate de de strămoșii lor o mie de ani în urmă. Ei încearcă să prezinte această minoritate națională ca un dușman al Ucrainei. Cu toate acestea, această minoritate nu traiește din ajutoare materiale și subvenții, ci se ocupa cu agricultura”, a subliniat Bela Kovacs.

El a mai menționat, că maghiarii din Transcarpatia nu ocupă poziții-cheie în sferele economice sau politice și prin urmare, nu poartă nici o responsabilitate pentru furturile din avutul public, corupția instituţiobalizată și pentru problemele economice ale Ucrainei. Potrivit politicianului de la Budapesta, comunitatea maghiară din zonă nu s-a manifestat niciodată ca fiind una separatistă şi nu a militat contra legitimității și integrității teritoriale a statului ucrainean.

“În acest context, și mai inacceptabil este faptul că într-o țară europeană, democratică, drepturile minorităților naționale de a-și păstra cultura și limba, de a trăi pe pământul lor natal, care sunt garantate de Constituția ucraineană, au fost puse la îndoială de către un partid parlamentar, care, la rândul său, declară convergența cu UE și și-a stabilit un curs de integrare europeană “, a mai adăugat Bela Kovacs în 2013.

“În calitate de vicepreședinte și trezorier al Alianţei mişcărilor naţionale europene vă informez, că de azi înainte nu dorim sub nici o formă să colaborăm cu organizația pe care o reprezentați”, a concis Bela Kovacs la vremea respectivă.

Mai trebuie menţionat că acţiuni şovine au mai fost organizate de Svoboda şi împotriva minorităţii româneşti din Ucraina. În toamna anului 2013, partidul parlamentar Svoboda a organizat în Cernăuţi, vechi oraş românesc aflat sub administraţie ucraineană, un protest contra bucovinenilor, consideraţi “oaspeţi” prin acele locuri.

Protestul şovin a avut loc în faţa Consulatului General al României din Cernăuţi. Au fost scandate şi lozinci antiromâneşti precum „Voi sunteți oaspeți aici”, „Bucovina, pământ ucrainean” sau „Legea despre Ziua Bucovinei – lipsă de respect față de Ucraina!”. Participanții la acțiune au protestat practic împotriva deciziei Senatului României de a declara ziua de 28 noiembrie drept Ziua Bucovinei, deoarece, în opinia naționaliștilor ucraineni, pe data de 28 noiembrie 1918 nu a avut loc Unirea Bucovinei cu România, ci “ocuparea spațiului nord-bucovinean de către armata română”, informează TOC Press. Acțiunea de protest a captat atenția unui număr mare de jurnaliști, chiar mai mare decât cel al protestatarilor, care nu erau decât 30-35 de persoane.

După evenimentele din Kiev de lunile trecute, în Ucraina a venit la putere o alianţă între naţionalişti şi partidele pro-europene. Printre primele măsuri adoptate de parlamentari, la propunerea Svoboda, a fost anularea legii cu privire la principiile politicii lingvistice din 3 iulie 2012, care acorda dreptul minorităţilor etnice, inclusiv românilor, de a folosi limba natală în administraţia locală.

Alianţa Europeană a Mişcărilor Naţionale a fost creată la Budapesta în octombrie 2009 iar printre fondatori se numără Frontul Naţional (Belgia), Frontul Naţional (Franţa), Jobbik (Ungaria), Flamura Tricoloră (Italia), Partidul Naţional Renovator (Portugalia), Mişcarea Socială Republicană (Spania), Naţional-Democraţii (Suedia) şi Partidul Naţional Britanic (Marea Britanie). Iniţial s-a dorit a fi un grup pentru formaţiunile din Parlamentul European, ulterior uşile fiind deschise şi altor organizaţii identitare şi “eurosceptice”. Sursa: FrontPress.ro