Pe ce se bazează Bill Gates când le cere țărilor bogate să consume carne artificială

Bill Gates a făcut recent apel la țările bogate de a trece la consumul de carne sintetică în perioada următoare, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Știrea a făcut ceva senzație pe internet, inclusiv în România, dar a ridicat și foarte multe semne de întrebare: ce este carnea artificială (sintetică), cine o produce, ce gust are, cât de pregătiți sunt oamenii să mănânce ceva crescut în laborator și multe altele. La câteva dintre aceste întrebări există răspunsuri, scrie HotNews.ro.

În 2013, într-un institut din Londra avea loc un moment istoric. Un critic culinar austriac gusta dintr-un burger, gătit de un bucătar la fel de celebru, și spunea următoarele lucruri:

„Mă așteptam ca textura să fie mai moale… există totuși un gust destul de intens, aproape de carne, dar nu atât de suculent. Consistența este perfectă, dar parcă îmi lipsește sarea și piperul. Dar, da, aș putea să spun că aceasta este, în opinia mea, carne.”

Carnea gustată de criticul culinar nu provenea de la un animal, fusese crescută în laborator, în cadrul unui proiect al Universității din Maastricht, proiect finanțat de unul din co-fondatorii Google.

Practic, acela a fost momentul în care un burger artificial a fost gătit și mâncat prima dată în lume.
Carne artificială sau sintetică?
Încă de la început trebuie spus că denumirea de „carne artificială” poate fi înșelătoare. Probabil că, după anunțul lui Bill Gates, mulți s-au gândit că este vorba despre „o carne” făcută din plante (soia, de exemplu), omenirea fiind obișnuită de mulți ani cu astfel de produse, să le zicem artificiale.

De altfel, multe dintre companiile care activează acum în domeniul „cărnii crescute în laborator” au început în acest fel. Just, una dintre cele mai avansate firme în domeniul biotehnologiei, s-a lansat în 2011 producând ouă pe bază de plante. E doar un exemplu, la întâmplare.

În acest moment însă, carnea artificială presupune prelevarea unor celule stem de la un animal, celule care apoi sunt crescute și „hrănite” în laborator, in vitro, într-un mediu care-l imită pe cel natural.

„Aceste celule se iau din zona fetală. În cadrul multiplicării in vitro, celulelor li se asigură condițiile aparente din organism, în sensul în care vin substanțele nutritive pe care comanda genetică le face să se multiplice. Este vorba despre biotehnologie, trebuie să existe niște bioreactoare unde să se realizeze condițiile de control.

În organism, acest control este dublu, un control umoral și unul nervos. Aici, într-un reactor biotehnologic, operațiunea este una inginerească”, mi-a explicat profesorul doctor inginer Petru Alexe, decanul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității Dunărea de Jos Galați.

Sursa: comisarul.ro