POVESTE DINTR-O SEARĂ DE VARĂ ÎN BUCUREȘTI, CU DOUĂ VIDELENCE TALENTATE, DE PROFESIE BLONDE

Seară de vară în București.

Dacă nu s-ar auzi sunetul traficului, vuietul surd al orașului, sirenele Poliției și ale Salvării, cearta vecinilor de la scara alăturată și menelele care urlă pe la diferitele terase s-ar putea vorbi chiar de o seară liniștită și poate, bucolic, s-ar auzi zumzetul țânțarilor, orăcăitul broaștelor și cântecul greierilor.

Dacă nu ar fi poluarea și mirosul ghenelor cu gunoi neridicat, aerul ar fi aproape curat. S-ar putea spune atunci că este o seară minunată în București.

În unul din balcoanele orașului, două videlence talentate de meserie blonde, Carmen și Veorica, aduse de daddy Liviu la București ca să nu mai piardă vremea prin Teleorman și să se creadă perfecte sau să meargă la Bruxelles să se facă de râs spunând că reprezintă România, stau cum stăteau cândva și așteptau înfiorate să le fluiere ori să le pâsâie și să le adreseze remarci deocheate în semn de apreciere bagabonții din cartier.

Din când în când, mai sorb temeinic din paharele cu Chivas Royal. Au căutat ele, ca pe vremuri, Rachiu de Vin, Rachiu de Drojdie sau Rachiu Superior, dar, cum nu au găsit, a trebuit să se mulțumească și cu whisky.

Mai zic ele ceva, mai beau o gură de Chivas, mai tac și iar beau o gură, mai fac ce le vine să facă, mai trag o gură. Deodată Veorica începe să privească Luna care strălucea pe cer. Și privea atât de atent încât, deși nu e ea prea sperioasă, Carmen aproape că se sperie. Să nu cumva să facă vreun accident vascular, ceva, de la atâta concentrare.

Taman când deschise Carmen gura să întrebe dacă e cazul să cheme salvarea, specialista în lucru manual, Veorica, spuse cu o voce diafan răgușită probabil de la emoție:

– Carmen fato, tu întotdeauna ai fost mai dășteaptă că d-aia fusăși secretară și io instructoare dă lucru manual, care crezi că ie mai aproape dă București, Luna sau Videle?

– Da` toantă mai ești fă Veorico. Luna o vezi d-aci? O vezi, ete colea. Videle o vezi? Ba. Deci e clar? Luna e mai aproape.

Sursa – Romanica Blues