Presa maghiară: Papa nu a venit cu mesajul la care sperau secuii

Pentru presa din Ungaria, vizita papei Francisc a fost catalogată ca un eveniment istoric. Nu pentru că papa a vizitat o țară majoritar ortodoxă (o mai făcuse papa Ioan Paul al II-lea, în 1999), ci pentru că a fost primul papă care a venit în Transilvania. Eva Balogh face pe blogul Hungarianspectrum o revistă a presei ungare privind acest eveniment și urmărește în ce măsură vizita papei a răspuns așteptărilor politicienilor și formatorilor de opinie din Ungaria.

Pentru jurnalistul Gergely Előd Gellért, originar din regiune, vizita papei la Șumuleu Ciuc arată că „secuii, care au condiția unei minorități, a căror existență ca națiune a fost subiect de dezbatere, negată sau pur și simplu neglijată, fac parte din ceva mare; ei nu sunt uitați, nu sunt abandonați”, scrie jurnalistul amintit pentru publicația Azonnali. Prin urmare, vizita papei la Miercurea Ciuc a transmis un mesaj politic, în opinia autorului.

Numai că predica papei „nu a fost exact ce ne așteptam să fie”, mai scrie el. Se pare că oamenii adunați la Șumuleu Ciuc nu se așteptau ca papa să vorbească despre „migranți”. Potrivit publicației Azonnali, „având în vedere că existența secuilor în sine este o chestiune politică, oamenii așteptau un soi de călăuzire morală din partea papei”. Sfatul suveranului pontif a fost: „Treceți peste resentimente și priviți către viitor.”. Jurnalistul ungar notează că, „deși nu a fost mesajul la care speram, a fost un lucru de care aveam nevoie”. Aceeași publicație maghiară mai subliniază că papa nu a vorbit despre națiuni, ci despre oameni. Nu despre religie, ci despre credință.

Ziarele Magyar Nemzet și Magyar Hirlap au adoptat un ton mai naționalist în relatările lor. Magyar Nemzet scrie că papa a venit la Șumuleu Ciuc „pentru a vedea cum se roagă maghiarii”. Publicația citată arată că „națiunea ungară trăiește într-o singură patrie, indiferent de frontiere și are același sistem de valori”.

Magyar Hirlap a subliniat că papa Francisc a făcut apel la o reconciliere româno-ungară, spunând că aceste două națiuni ar trebui să îsi croiască împreună viitorul, trecând peste neînțelegerile trecutului. Însă, dupa cum noteaza publicatia HVG, cea mai mare parte dintre ungurii prezenți la Șumuleu Ciuc nu au interpretat cuvintele papei ca pe un apel la schimbarea atitudinii lor. Magyar Hirlap arată că nici românii prezenți la Șumuleu Ciuc nu au înțeles mesajul papei, relatând despre sosirea unui grup de români „împopoțonați cu steagul României”. „Mi-ar plăcea să văd ce s-ar întâmpla dacă un străin ar fi vorbit astfel despre unguri și steagul lor.”, scrie Eva Balogh pe blogul amintit.

Foarte puține publicații din Ungaria au relatat despre modul în care papa Francis a cerut iertare comunității rome, în numele Bisericii Catolice, la Blaj. Comentariile de pe forumurile acestor publicații au fost pline de invective la adresa romilor și a papei. „Dacă ar trebui să ceara iertare cuiva, atunci să ceară iertare ungurilor pentru Trianon.”, sună un comentariu. Un cititor al publicației Pest Sracok, apropiată guvernului de la Budapesta, l-a acuzat pe papă ca este „un mercenar al lui Soros”.

La Șumuleu Ciuc au venit președintele Ungariei, Janos Ader, vicepreședintele Zsolt Semjen și alți câțiva oficiali. Premierul Viktor Orban a fost în acea zi la Madrid, pentru a urmări din tribune cum FC Liverpool câștigă Liga Campionilor. Autor: Călin MARCHIEVICI